„Regele“ Turciei Erdogan ar putea redesena harta Orientului Mijlociu

Coincidență sau nu, premierul Turciei Recep Tayyip Erdogan și-a anun­țat candidatura pentru președinția ță­rii în aceeași zi în care liderul kurzilor din Irak, susținuți de Ankara, a anunțat pla­nurile unui referendum pentru in­de­pen­dență, ceea ce aduce în atenție rolul pe care-l va avea în regiune omul care a pro­mis că va aduce până în 2023 eco­nomia turcă între primele zece ale lu­mii. De când Erdogan a venit la con­ducerea gu­vernului, în 2003, economia ță­rii s-a tri­plat, iar inflația a fost adusă sub control.

Perspectiva independenței Kurdis­ta­nu­lui, regiune semiautonomă din nor­dul Irakului, este susținută de membrii gu­vernului Erdogan, care au afirmat de câ­teva ori în ultimele săptămâni că Turcia nu se mai opune ideei creării unui stat kurd independent. În spatele acestei susținerii sunt mai multe motive, dar cel mai important pare a fi sprijinul electoral pe care Erdogan ar putea să-l pri­mească pentru alegerile prezi­den­țiale din Turcia din august, scrie Bloomberg.

Mizele sunt mari în cursa pre­ziden­țială întrucât oricine va câștiga, și pro­babil acela va fi Erdogan, va deveni pri­mul președinte turc ales prin vot direct și nu de către parlament, ca ur­marea a mo­dificării Constituției.

Sincronizarea anunțării celor două in­tenții, a lui Erdogan și a kurzilor, aduce beneficii ambelor părți. Erdogan are nevoie de sprijinul kurzilor pentru a ră­mâne la putere încă un deceniu, iar kurzii au nevoie de Erdogan pentru a-și ve­dea îndeplinit visul lor de indepen­dență vechi de un secol. În urmă cu câteva zile, guvernul turc a înaintat parlamentului un proiect de lege care ar permite militanților kurzi care locuiesc în tabere să se reintegreze în societate în calitate de civili, fără a avea teama că vor fi urmăriți penal.

Guvernul turc a semnat recent un acord pe 50 de ani prin care va importa petrol kurd, spre nemulțumirea Bagda­du­lui, care a afirmat că are autoritate asu­pra țițeiului exportat de Kurdistan, scrie The Huffington Post.

„Barzani (Massoud Barzani, preșe­din­tele Kurdistanului irakian – n.red.) îl poa­te face pe Erdogan regele Turciei, iar Erdogan îl poate face pe Barzani re­gele Kurdistanului“, a spus Stephen Cook, un reprezentant al Consiliului pen­tru Relații Internaționale.

Venirea la putere a partidului lui Erdogan în 2003 a pus capăt unui de­ce­niu de guvernare a unei coaliții insta­bile. Erdogan a triplat economia țării prin reforme și proiecte majore, a adus sub control inflația, iar de când el este la putere economia a crescut în medie cu 7% pe an.

Premierul este aclamat de cei care văd în el un artizan al decolării economice a țării, dar considerat de alții ca fiind un „dictator“ islamist.

Erdogan a redus datoria Turciei de la 74% din PIB cât era în 2002, la 35% din PIB anul trecut, iar deficitul bugetar a scăzut de la 11,9% cât era în 2002 la 1,2% din PIB anul trecut.

În 2013, Turcia era pe locul 17 la nivel mondial în funcție de mărimea PIB-ului, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Liviu Popescu