Credit pentru casă, mașină sau investiții la bursă? Ce e mai bine să faci când dobânzile și inflația sunt la minime

„Să iau un credit pentru casă, să îmi cumpăr o mașină sau să investesc la bursă?“ este marea dilemă a celor care dispun acum de ceva lichidități în conturi și sunt atrași de faptul că proprietățile imobi­liare s-au ieftinit puternic, dobânzile la cre­dite au scăzut la minime, la fel și cele de la depozite, însă în același timp câștigurile aduse de acțiuni și dividendele consistente plătite de companiile listate le fac cu ochiul.

Se dă o persoană cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani cu economii de 10.000 de euro, sumă de care nu are nevoie imediată, ci se poate dispensa de bani pentru o perioadă mai lungă de timp.

Con­textul de pia­ță în care se află acum respectiva persoană este cel puțin unic în ultimii ani: prețul apartamentelor a scăzut puternic în ultimii patru ani, dobânzile la credite sunt la minime, inflația nu mai sperie pe nimeni, bursa a crescut cu 45% în ultimii doi ani, însă mai are de recuperat până la maximele din 2007. Pe de altă parte, grație vârstei, tentația consumului este extrem de ridicată pentru respectiva persoană.

Să folosească cei 10.000 de euro drept avans pentru un credit imobiliar și să profite astfel de ieftinirea apartamentelor și de dobânzile mici, sau mai bine să investească la bursă, sau poate să își cumpere mașina mult-visată?

„Un tânăr ar trebui să aplice la un credit imobiliar atunci când și-l poate permite. Într-o țară cu o populație în scădere, dar și cu rate foarte mari ale proprietarilor de imobile nu cred că locuințele reprezintă un activ atât de rar încât să trebuiască să profiți de orice ieftinire“, a spus Andrei Anghel, analist financiar CFA și consultant de investiții la firma Smart Trade Consult.

El atrage atenția că decizia de investiții în imobiliare este cel mai adesea luată greșit, pentru că există o puternică componentă emoțională în decizia de a deține un imobil, asociată cu statutul social, libertatea și dorința de securitate.

„Pentru tânărul nostru, o investiție cu precădere în acțiuni este probabil mai potrivită, cu mențiunea că, pe termen lung, un management simplu, dar strict al unui portofoliu care să conțină și obligațiuni s-a dovedit a fi chiar mai profitabil“, a mai spus consultantul.

Mixul dintre acțiuni și obligațiuni are avantajul că atunci când bursa scade, câștigurile sunt protejate de obligațiuni, iar când bursa decolează, mare parte din portofoliu poate fi transferată din nou pe acțiuni pentru randamente mai ridicate.

De aceeași părere este și Dragoș Manolescu, director de investiții la societatea de administrare OTP Asset Management: „Dacă persoana respectivă are deja în proprietate un imobil, pentru diversificarea portofoliului recomand expunerea pe fonduri de obligațiuni, fonduri de acțiuni, precum și pe fonduri care urmăresc strategii de absolut return.“

Totuși nu doar proprietățile imobiliare s-au ieftinit, ci și creditele ipotecare. Potrivit datelor BNR, dobânzile percepute de bănci pentru creditele ipotecare de peste zece ani au scăzut de la 7% pe an în lei în 2012 la circa 5,2% pe an în iunie 2014. Vor continua să scadă dobânzile?

„Pentru deținătorii de credite cu dobânda variabilă, pericolul ca dobânda să crească este aproape o certitudine, doar timmingul fiind mai incert. Realist vorbind, nu prea există soluții de evitare a acestui risc pentru un simplu client, persoană fizică, ce nu dispune de prea multe posibilități de diversificare sau negociere și hedging“, a spus consultantul.

Deși, după datele oficiale pe primele două trimestre ale anului, economia României a reintrat în recesiune tehnică, este de așteptat ca în viitor economia să își revină și să înregistreze din nou creșteri. Creșterea economică vine de obicei la pachet cu prețuri mai ridicate la imobiliare și dobânzi mai mari, adică cu un context invers față de cel actual.

Cum cei 10.000 de euro nu aduc mai mult de 2% pe an dacă sunt depozitați la bancă, respectiva persoană are motive serioase să se gândească la alternative mai profitabile. În funcție de cât de mult risc este dispus să își asume, respectiva persoa­nă poate investi direct pe bursă (cel mai ridicat grad de risc) sau în fonduri de acțiuni (risc ridicat), sau în fondurile monetare și de obligațiuni (grad de risc redus).

„Probabil 10.000 de lei este suma minimă cel mai des vehiculată pentru o primă investiție în acțiuni sau în fonduri. În realitate însă, suma minimă are o mai mare legătură cu cheltuielile curente ale respectivei persoane. Când economiile sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile pentru o perioadă de circa trei până la șase luni, surplusul poate fi direcționat către un cont pentru investiții, fie el sub formă de titluri, acțiuni, obligațiuni sau a o combinație dintre acestea“, a explicat Anghel.

În opinia sa, este de preferat un fond diversificat de investiții, cu o politică de investiții clară și cu abateri mici de la aceasta.

„Ținând cont de evoluția economică, precum și de profilul de risc al fiecărui investitor, aș recomanda fondurile de acțiuni și de absolut return (cu randamente și riscuri superioare fondurilor monetare), iar pentru lichiditate recomand fondurile monetare și fondurile de obligațiuni“, a spus Manolescu.

În prezent, peste 280.000 de persoane își țin economiile de 10 miliarde de lei în fonduri mutuale. Cifra este mult sub cea de peste 10 milioane de români care au deschise depozite bancare, însă mult mai mare decât cea de 10.000 de investitori care sunt activi la bursa de la București. Românii țin în medie 36.000 de lei (8.100 de euro) în conturile fondurilor mutuale, de peste șase ori mai mult decât suma medie plasată într-un fond mutual în urmă cu șapte ani. În timp ce portofoliul mediu al unui investitor de retail la bursă este de circa 2.000 de euro.

Sumele plasate de români în fonduri mutuale au cunoscut o creștere accelerată în ultimii șapte ani, deși ani de criză. Astfel, dacă 78.000 de investitori persoane fizice aveau în iulie 2007 economii de 453 milioane  de lei în fonduri mutuale, în prezent 282.000 de investitori dețin 10,2 miliarde de lei în fonduri mutuale. Numărul de fonduri mutuale s-a dublat în ultimii șapte ani, până la 68. Sumele mari atrase de fondurile mutuale în acest an vin în condițiile în care dobânzile bancare au scăzut accelerat până la sub 3% pe an pentru economiile în lei.

În ultimul an, fondurile de obliga­țiuni au avut un randament mediu de 5,5%, în timp ce fondurile de acțiuni au raportat un randament mediu de 17%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Pricop