În urmă cu câțiva ani, atunci când Dinu Patriciu a vândut Rompetrol grupului KazMunai am scris un text care a entuziasmat prin titlu – “Dom'ne, mie nu mi-a placut Patriciu”(
Opinie: Dom'ne, mie nu mi-a placut Patriciu
)
– și, din această cauză, puțini au fost cei care să stea și să judece ce am scris acolo.
O să reformulez astăzi titlul, pentru că multe din ideile de atunci au rămas valabile, și o să încerc să spun de ce mi-a plăcut Dinu Patriciu, cu toate că că nu mi-a plăcut. Scriam în 2009 că nu l-am plăcut, dar nu în sensul comun al frazei, ci pentru că, de-a lungul anilor, nu am putut depăși un anumit nivel al relației.
De multe ori, ca jurnalist, conversația și balansul dintre oficial și intim te fac să “cojești” un om de straturile impuse de conveniențe și convenții; personal, am fost destul de bun la treaba asta, până să-l cunosc pe Dinu Patriciu. Nu fac parte din jurnaliștii care se tutuiesc cu interlocutorii și nici din categoria celor ce ajung la confidențe, istorioare galante și bârfe, chiar și cu cei pe care începi să-i consideri, în timp, apropiați.
Nu cred că se cuvine așa ceva, din respect pentru amândoi, dar și pentru cititor, și nu acesta este nivelul de intimitate la care mă refer; dar aș fi vrut să pot afla mai multe despre ceea ce a însemnat afacerea Rompetrol, în special în plan uman. Sunt ferm convins că oamenii care au succes gândesc altfel decât muritorii de rând și aici este nivelul la care aș fi vrut să ajung – care a fost modelul, cum a gândit, ce l-a îngrijorat și ce l-a bucurat, cum a ales să facă și cum și-a ales oamenii. Cred că acestea sunt secrete mult mai importante decât simpla poveste a Rompetrol, astăzi parte a istoriei capitalismului românesc postrevoluționar.
Din păcate nici Dinu Patriciu însuși nu a trecut de nivelul titlului, iar la o întâlnire din perioada “mic.ro” a fost destul de formal, dar politicos. Astăzi îmi pare rău că nu l-am bătut la cap suficient ca să înțeleagă ce am vrut să spun și trăiesc un vag sentiment de nemulțumie din cauza asta. Dar cred că raiul petroliștilor arhitecți este conectat la internet și va citi aceste rânduri, acolo unde este, și se va dumiri.
Citiți opinia integrală pe www.businessmagazin.ro
0 comments :
Trimiteți un comentariu