Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ținem la o anumită stabilitate a cursului de schimb. Dar nu avem o obsesie

Preocupările BNR  de a menține cursul de schimb stabil nu sunt nejustificate, având în vedere că fluctuațiile mari ale cursului pot avea efecte nedorite și pot să dea peste cap economia reală, o apreciere ma­si­vă fiind posibil să închidă companii, a de­clarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, încer­când să explice politica băncii centrale de a menține stabilitatea cursului prin dobânzi.

„Nu avem o obsesie. Ținem la o anu­mi­tă stabilitate a cursului de schimb. Insta­bili­tatea cursului are efecte asupra economiei re­ale. Nu este chiar așa ușor cu mișcările de curs într-o economie mică. Pentru că o apre­ciere masivă a cursului poate să închidă niște întreprinderi. Teoreticienii, inclusiv eu în tinerețe, spuneam așa: «Dacă se apre­ciază cursul, se închide o fabrică. Ulterior, când se depreciază, o deschizi din nou». Stai nene, că nu e așa. Dai afară niște oameni, și nu mă refer la impactul social, îi pierzi, pierzi piețe“, a declarat ieri Isărescu la pre­zen­tarea raportului trimestrial asupra inflației.

Efectul asimetric al fluctuațiilor cursului de schimb este o altă cauză pentru care BNR acordă importanță stabilității cursului.

„În România impactul cursului de schimb asupra prețurilor se transmite foarte re­pede. Atunci când cursul se apre­ciază impactul în sensul scăderii inflației este relativ limitat. Însă, în cazul depre­cie­rii impactul este aproape dublu“, a explicat guvernatorul.

Obsesia legată de cursul de schimb este o problemă mai curând a unor analiști și a presei, nu a BNR, a ținut să menționeze Isărescu.

„Nu știu ce aveți cu el. Lăsați-l în pace, că este bine unde este. Cursul este deter­mi­nat de piață, nu îl punem noi cu mâna, îl sta­bi­­lesc băncile. Chiar o să rog toate tele­vi­ziu­nile de acum înainte să nu mai spună cursul BNR, că nu este al nostru. Pur și sim­plu, luăm la ora 12:00 cursurile a zece bănci, fa­cem o medie și o publicăm, pen­­tru motive statistice, va­male și așa mai departe.“

Isărescu nu vede un risc al re­venirii ex­ce­sive a cre­di­tă­rii în va­lută din cau­za sta­­bi­lității cursu­lui și a sus­ținut că nu des­cu­ra­jea­ză com­plet acest tip de cre­­dite, care este foar­te bun pen­tru anu­miți cli­enți, cum este ca­zul ex­portatorilor.

BNR este „pre­gă­ti­tă“ să apro­pie do­bân­zi­le interbancare de do­bân­da de po­li­ti­că monetară, având în vedere că băn­cile au ne­voie de sta­bi­litatea do­bân­zilor pen­tru a relua cre­ditarea, chiar dacă se va ve­dea în curs, a arătat Isăres­cu. Dobânzile pe pia­ța in­ter­bancară sunt mult sub do­bânda-cheie, setată la 3,25%.

Isărescu a adus în discuție excesul de lichiditate masiv din piața interbancară și a dat asigurări că, pe măsură ce va dispărea acest exces banca centrală va reduce și rata rezervelor minime obligatorii la lei.

O altă posibilitatea pentru absorbirea execesului de lichiditare este ca băncile să prindă curaj și să dea credite. În această privință, guvernatorul le recomandă totuși băncilor sa nu se avânte și să reia creditarea în lei“cu ochii cât cepele“.

Aceste declarații vin după ce Isărescu a declarat luni că ratele rezervelor minime obligatorii atât la lei, cât și la valută, vor continua să scadă pe viitor pentru a se alinia la nivelurile europene, „într-un dozaj adecvat și la momentul oportun“.

Excesul de lichiditate se datorează și unor intrări masive de capital, caracterizate de guvernator ca „surprinzătoare“ , în contextul crizei din Ucraina. Aceste intrări de bani au dus la o apreciere semnificativă a monedei naționale și la creșterea rezervei valutare nete a băncii centrale cu două miliarde de euro.

Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, despre:

Inflație

+ România a îndeplinit și criteriul de convergență legat de inflație. Sperăm să rămânem în această zonă

+ Tendința de scăderea a inflației nu este doar în România. Am intrat în grupul european. La noi scăderea este mai accentuată pentru că anterior am plecat de la o inflație ridicată. Nu avem temeri de deflație

+ Scăderea inflației nu este un element de îngrijorare câtuși de puțin. Inflația în România este printre cele mai ridicate comparativ cu celelalte țări foste comuniste care nu sunt membre ale zonei euro

+ Dacă vrem să avem creștere economică mai mare de 3%, nu inflația ne deranjează. Trebuie să acționăm asupra factorilor creșterii: crearea de locuri de muncă,  creșterea productivității, inovație, management performant, pentru a avea creștere economică. Nu văd la momentul actual o legătură între creșterea economică și nivelul inflației

+ Unul dintre factorii cu acțiune tranzitorie asupra inflației a fost evoluția prețurilor la energie. Existau unele aprecieri legate de faptul că se va face o corecție relativ importantă la prețul energiei - până în momentul în care au devenit certe BNR nu a introdus acest element în datele privind evoluția prețurilor

+ În septembrie dispare impactul legat de TVA la pâine. Asta nu înseamnă că prețurile cresc, este vorba de un efect statistic

+ Până la sfârșitul lui 2014 CORE 2 (indicator al inflație care exclude prețurile administrate și pe cele cu volatilitate ridicată) va reveni la valori pozitive, iar până în 2016 se va situa în intervalul 1-2%.

Cursul de schimb

+ În România impactul cursului de schimb asupra prețurilor se transmite foarte repede. Atunci când cursul se apreciază impactul în sensul scăderii inflației este relativ limitat, însă în cazul deprecierii impactul este aproape dublu. Deci impactul aprecierii este jumătate din cel al deprecierii. Acest lucru explică și de ce ținem la o anumită stabilitate a cursului de schimb. Nu avem o obsesie

+ BNR nu vede  un risc al revenirii excesive a creditării în valută, având în vedere stabilitarea cursului. Instabilitatea cursului are efecte asupra economiei reale

+ Este surprinzător să ai conflict în zonă și rezultatul să nu fie deprecierea leului și ieșiri de capital, ci invers.

Dobânzile băncilor

+ La creditele noi, avem dobânzile cele mai mici. Nici mie nu îmi vine să cred. Dobânzile la creditele de consum sunt cele mai reduse din regiune.

+ La creditele pentru locuințe și către societățile nefinanciare rata este mai ridicată, dar are trend de scădere

+ Reducerea ratei dobânzii s-a transmis într-o măsură mai mare asupra dobânzilor la creditele noi decât asupra celor la depozitele la termen

+ Am venit și cu dobânda foare jos, nu mai avem inflație, deci micșorăm jocul dobânzilor. Să vedem cine se va mișca mai mult, rezerva, cursul de schimb, asta nu pot să vă spun acum, chiar dacă aș ști nu v-aș spune-o

+ Suntem pregătiți să apropiem mai mult dobânzile în piață de rata dobânzii de politică monetară, pentru că și băncile au nevoie de o mai mare stabilitate a dobânzilor.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega