Din cele 30,6 miliarde de euro fonduri structurale, regionale și pentru dezvoltare rurală pe care România ar urma să le primească de la UE între 2014 și 2020 (cu încă trei ani de grație), 6,1 miliarde de euro sunt destinate exclusiv dezvoltării sectorului de transport.La un preț mediu de 6 mil. euro pe kilometrul de autostradă cu cât se construiește în România, înseamnă că, dacă toți banii ar merge în construirea de autostrăzi, în preajma lui 2020 România ar trebui să aibă 1.000 de kilometri de autostradă construiți doar cu banii UE.
Din nefericire, banii UE se adresează întregului sector de transport și privesc, prin urmare, și autostrăzile, și șoselele, și căile ferate, și căile navigabile. În planul de autostrăzi publicat la finele anului trecut, guvernul bugetează totuși o sumă însemnată din cei 6,1 miliarde de euro, anume 4,8 miliarde de euro, ceea ce ar însemna 800 de kilometri de autostradă.
Acordul de Parteneriat adoptat ieri de Comisia Europeană consfințește că România va finanța toate cele 11 „obiective tematice“ pentru care se putea cere finanțare de la UE, deși specialiștii au sugerat în trecut să fie alese doar câteva zone strategice cum ar fi infrastructura, tocmai pentru ca progresul să fie evident.
Prin urmare, cele 30,6 miliarde de euro (2-3% din PIB, în medie, anual) care, în teorie, ar putea intra în țară în exercițiul financiar 2014-2020 vor fi împărțite tuturor nevoilor, de la drumuri și căi ferate până la „promvarea incluziunii sociale“, trecând prin combaterea discriminării, gestionarea riscurilor climatice sau sprijinirea competitivității economice.
„Acordul de parteneriat pregătește terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, sumă care reprezintă totalul finanțărilor în cadrul politicii de coeziune (în prețuri curente, incluzând finanțarea din cadrul Cooperării teritoriale europene și alocările bugetare pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor), precum și a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală și 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului și pentru cel maritim“, a susținut ieri Comisia Europeană în anunțul ce făcea cunoscută aprobarea acordului, fapt cu fusese anticipat cu o zi înainte de Ministerul român al Fondurilor Europene.
Comisia crede că investițiile din fonduri europene vor reduce șomajul, vor stimula competitivitatea și creșterea economică. „Astăzi (ieri – n.red.) am adoptat un plan de investiții strategic, vital, care așază România pe calea creării de locuri de muncă și a creșterii economice în următorii 10 ani (șapte ani ai exercițiului financiar și încă trei după aceea în care banii pot fi cheltuiți – n. red.).
Acest Acord de Parteneriat reflectă determinarea comună a Comisiei Europene și a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE“, a susținut comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn, citat în comunicarea Comisiei.
Pe lângă fondurile structural, regionale și pentru dezvoltare rurală, România mai primește până în 2020 alte 10 miliarde de euro, subvenții pentru agricultură.
Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, a susținut ieri că acordul de parteneriat ar fi fost semnat și mai devreme, dacă în plan intern nu s-ar fi dat o luptă politică pe marginea lui: „România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 aprobat, fiind cel de al 11-lea stat care a obținut aprobarea Comisiei Europene pe acest document. Acest fapt demonstrează că documentul României a răspuns exigentelor Comisiei și, totodată, devine clar că toate atacurile furibunde și dezinformările că România nu va avea acest Acord aprobat, venite din partea celor care au distrus sistemul de implementare în perioada 2009 – 2011, nu au fost altceva decât manipulări în prag de campanie electorală. Un alt detaliu important: Comisia a aprobat documentul României în aproximativ patru luni de la trimiterea oficială a acestuia, în timp ce Polonia, țara de referință pentru cei care critică actuala guvernare pe tema fondurilor europene, a obținut aprobarea Acordului într-un termen de aproape cinci luni. Vă reamintesc, țara noastră a început încă din primăvara anului 2013 negocierile pe marginea acestui document, în cadrul dialogului informal. De atunci și până recent Ministerul Fondurilor Europene a avut în continuu negocieri cu reprezentanții Comisiei pentru a obține o strategie cât mai bună de folosire a banilor europeni pentru români și pentru România! Ministerul Fondurilor Europene a avut o misiune extrem de dificilă în coordonarea procesului de programare, iar acum înregistrează succesul meritat, poziționând România în rândul liderilor Europei. Le mulțumesc atât celor care ne-au sprijinit, cât și celor care ne-au criticat. Mă adresez cu acest prilej și celor care nu au înțeles sau nu au vrut să înțeleagă complexitatea și regulile procesului de programare: vom continua să susținem dialogul transparent cu toți actorii interesați deoarece rolul Ministerului Fondurilor Europene nu este doar cel de a programa și coordona utilizarea fondurilor UE, ci și de a explica celor care nu sunt de specialitate detaliile acestui proces. Sunt convins că România ar fi avut Acordul de Parteneriat aprobat și mai repede dacă, pe plan intern nu ar fi fost o adevărată luptă pe marginea acestui document, dacă membrii PDL, PNL și alte voci din piață nu ar fi inventat motive pentru a critica acest document. Trebuie să primeze interesul național, nu motivațiile politice meschine. Pentru binele românilor și al economiei acestei țări trebuie să ne unim forțele pentru a atrage cât mai repede fondurile europene care ne-au fost alocate pentru perioada 2014 – 2020“.
0 comments :
Trimiteți un comentariu