Conducta de țiței care ar fi trebuit să lege portul Constanța de rafinăriile din centrul Europei a rămas un proiect pe hârtie, astfel că viitorul operatorului portuar Oil Terminal (simbol OIL) rămâne legat, cel puțin pe termen mediu, de importurile de petrol realizate de rușii de la Lukoil. Cum grupul rus a ajuns să reprezinte o treime din veniturile companiei, cel mai sumbru scenariu ar fi ca Lukoil să-și închidă rafinăria de lângă Ploiești, după exitul din Ungaria și Ucraina.„La ora actuală e foarte greu ca o companie cu producție în Europa să se mai gândească la mega-investiții. Așa am ajuns în situația de a închide acest subiect după o perioadă de discuții care a durat aproape 15 ani“, a spus Gabriel Daraban, directorul comercial al Oil Terminal, care a fost implicat aproape de la început în dezvoltarea proiectului de oleoduct între portul Constanța și Europa Centrală, iar apoi varianta restrânsă, până în Serbia.
Numită Pan-European Oil Pipeline (PEOP), conducta ar fi trebuit să aducă țițeiul rusesc sau caspic până în Europa pe o rută directă, ocolind strâmtorile dintre Marea Neagră și Marea Mediterană. Propus inițial în 2002, proiectul nu a avansat aproape deloc din cauza lipsei de interes a jucătorilor privați – producători de petrol sau rafinării –, iar România a decis anul acesta să lichideze compania de proiect.
Ulterior, România și Serbia au încercat să construiască o variantă mult scurtată a oleoductului, de la Pitești la rafinăria din Pancevo a companiei NIS, controlată de grupul rus Gazprom. Conducta ar fi permis rușilor să-și alimenteze rafinăria sârbă mai ușor și mai ieftin decât ocolind cu tancul petrolier întreaga Peninsulă Balcanică până la terminalul Omisalje din Croația, un drum care iarna putea ajunge la trei săptămâni, față de cele 36 de ore dintre porturile Novorosisk și Constanța. Nici acest proiect nu a progresat dincolo de un acord de principiu între cele două guverne.
0 comments :
Trimiteți un comentariu