Pentru prima dată serviciile informatice au adus mai mulți bani în economie decât turismul. România a exportat servicii de peste 10 mld. euro în 2013

România a exportat anul trecut servicii în valoare de 10,3 miliarde de euro, în creștere cu 23% față de anul anterior, potrivit statisticilor Băncii Naționale. Pentru prima dată serviciile informatice au depășit turismul și s-au plasat pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii în 2013 după transporturi, având în vedere că anul trecut România a exportat servicii informatice de 1,4 miliarde de euro (în creștere cu 27% față de 2012). Turismul, aflat anul trecut pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii,  a avut un aport la exporturi de doar 1,2 miliarde de euro în 2013, coborând pe locul trei.

România a exportat anul trecut servicii în valoare de 10,3 miliarde de euro, în creștere cu 23% față de anul anterior, potrivit statisticilor Băncii Naționale. Pentru prima dată serviciile informatice au depășit turismul și s-au plasat pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii în 2013 după transporturi, având în vedere că anul trecut România a exportat servicii informatice de 1,4 miliarde de euro (în creștere cu 27% față de 2012). Turismul, aflat anul trecut pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii,  a avut un aport la exporturi de doar 1,2 miliarde de euro în 2013, coborând pe locul trei.

„În 2013, serviciile creative au aco­pe­rit o pondere de peste 35% din totalul ex­porturilor de servicii, iar marea sur­priză a venit din partea exportului de servicii informatice, care «a bătut» tu­rismul la export. Serviciile creative sunt reprezentate de acele activități în care potențialul de creație al indi­vi­du­lui este cel mai bine exploatat, iar creș­terea înregistrată de acestea la export arată că România are nevoie de o stra­tegie de dezvoltare a industriei de ser­vicii creative“, a explicat prof. dr. Cezar Mereuță, membru de onoare al Con­siliului Științific în cadrul Insti­tu­tu­lui de Prognoză al Academiei Române.

O analiză a profesorului Mereuță ara­tă faptul că, spre deosebire de situa­ția înregistrată la exporturile de bunuri (unde aproape 80% din exporturi sunt făcute de companii foarte mari, majo­ritatea cu capital privat străin), în cazul ser­viciilor – mai ales al celor creative-  58% din export sunt făcute de către companiile mici și mijlocii.

„Statisticile și evoluțiile privind importanța  exportului de servicii informatice în totalul exportului de ser­vicii reprezintă încă o dovadă că aces­ta este un domeniu prioritar pen­tru creșterea competitivității econo­mice a țării și care încă mai poate crește, dacă va fi susținut. Sunt foarte multe firme românești care fac soft­ware la comandă pentru clienți stră­ini“, a explicat și Andrei Pitiș, preșe­din­te al Asociației patronale a in­dus­trei de software și servicii (ANIS).

În categoria serviciilor creative intră, pe lângă serviciile informatice, activități precum servicii juridice, con­ta­bile sau consultanță (furnizate în Româ­nia, dar plătite de firmele-mamă din străinătate ale multinaționalelor), servicii de inginerie și arhitectură, publicitate și marketing, cercetare-dezvoltare, servicii de sănătate (bani aduși de străinii care vin la tratamente în țară) și educaționale (elevii și studenții străini care învață în școlile ro­mânești) sau serviciile audiovizuale și drepturile de autor sau editare (traducerea cărților în străinătate, de exemplu).

Una dintre companiile pentru care exporturile de servicii aduc circa 60% din cifra de afaceri este furnizorul de soluții software Arobs Transilvania, controlat de omul de afaceri Voicu Oprean.

„Exportăm în special software la comandă, clienții străini ne cer să le facem un program informatic într-un anumit fel, iar angajații îl realizează. La export, majoritatea clienților vin din statele Uniunii Europene, 20% din SUA și 2- 3% din țările asiatice. În ultimii ani, am crescut cu 15% anual, deci cred că situația noastră explică trendul ascendent al exporturilor de servicii informatice“, a spus Voicu Oprean, care conduce o companie cu afaceri de peste 10 milioane de euro și circa 350 de angajați.

El a mai precizat că, în fiecare lună, reprezentanții Băncii Naționale îl întreabă care este valoare facturilor care urmează să fie în­casate, pentru a valida datele cu infor­mațiile primite privind tranzac­țiile internaționale făcute de companie.

Pe primul loc în topul exporturilor de servicii se află domeniul trans­por­turilor (de mărfuri, de pasageri sau alte tipuri de transport), care au avut un aport de 3,6 miliarde de euro la totalul exporturilor de servicii, reprezentând peste o treime din total.

În 2013, România a exportat servicii de aproape patru ori mai mult față de anul 2003, când în balanța exporturilor serviciile cântăreau doar 2,6 miliarde de euro. Spre comparație, în aceeași perioadă exporturile de bunuri au crescut de trei ori, până la 49,5 mld. euro anul trecut.

Într-adevăr, în 2013 exportul de servicii a crescut cu 42% față de situația din 2011 (până la 10,3 mld. euro), în timp ce exportul de bunuri a înregistrat o creștere de 9% în aceeași perioadă (până la 49,5 mld. euro).

Deficit la comerțul internațional cu bunuri, excedent la cel de servicii

Pentru anul 2013, datele INS arată că exporturile de bunuri au fost de 49,56 mld. euro, iar importurile au to­talizat 55,26 mld. euro, de unde re­zul­tă că balanța comercială indică un deficit de circa 5,7 mld. euro.

În ceea ce privește exportul de ser­v­icii, situația este diferită. Datele BNR arată faptul că România a ex­portat servicii în valoare de 10,3 mi­liarde de euro și a importat servicii de 7,74 mi­liar­de de euro, de unde rezultă că ba­lan­ța comercială la servicii a înregistrat un excedent de 2,58 mi­liarde de euro.

Per total, luând în considerare vo­lu­mul total al exportului și importului de bunuri și servicii, rezultă un deficit de circa 3 miliarde de euro, deci 2,5% din totalul tranzacțiilor comerciale externe, ceea ce este o veste bună, pen­tru că diferența nu este îngrijoră­toa­re, po­tri­vit lui Mihai Ionescu, secre­tarul ge­ne­ral al Asociației Națio­nale a Expor­ta­torilor și Importatorilor din România.

Cine furnizează datele despre exporturi

În prezent, există două instituții care calculează valoarea exporturilor de bunuri și servicii în România: Insti­tutul Național de Statistică și Banca Națională.

Dacă INS publică date despre exporturile de bunuri și face aceste calcule pe baza declarațiilor vamale pe care le primește lunar de la Direcția Generală a Vămilor, Banca Națională se ocupă de exporturile de servicii pe care le „vede“ în încasările valutare, având în vedere că toate transferurile în valută trec prin rețeaua bancară.

Ambele instituții publică statistici privind evoluția indicatorului legat de ex­port, dar până în prezent atenția, în dis­cursurile oficialilor, era concentrată pe datele privind exporturile de bunuri.

Datele INS arată că în 2013 cel mai mare exportator de bunuri din România a fost Automobile Dacia. Deocamdată nu există un clasament public al celor mai mari exportatori de servicii.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai