Prețurile cresc în Germania și scad în Spania, șomajul atinge noi „culmi“ în Franța socialistă, iar băncile italiene ies la cerșit bani. Toate acestea apasă pe umerii BCE

Pentru că statele din zona euro, abia ieșite din recesiune și pândite deja de alta, își ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic și nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acționa decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari și mai dezvoltate economii din lume. Piețele așteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.

Cele mai importante burse europene au mărșăluit ieri prin teritoriul negativ, iar euro s-a întărit, evoluții specifice vremurilor de incertitudine și de criză, deoarece investitorii primesc semnale cât se poate de contradictorii privind următoarea decizie pe care o va lua BCE.

Banca americană JP Morgan și cea niponă Nomura se așteaptă ca Banca Centrală Europeană, gardianul euro, să reducă marginal dobânzile în ședința de politică monetară de săptămâna viitoare, în timp ce Deutsche Bank anticipează lansarea unui program de achiziții de active cu euro tipăriți special în acest scop, așa cum au făcut până acum Rezerva Federală americană și Banca Angliei, scrie The Wall Street Journal.

Însă mai multe surse au explicat pentru agenția Thomson Reuters că este improbabil ca BCE să acționeze săptămâna viitoare dacă datele privind inflația, care vor fi publicate astăzi, nu vor arăta că zona euro se apropie și mai mult de deflație.

Imaginea descurajantă a direcției zonei euro este întregită de scăderea încrederii populației și a oamenilor de afaceri în economie. Un studiu efectuat de Comisia Europeană arată că încrederea consumatorilor, a afacerilor din retail și a celor din industrie a ajuns luna aceasta la cel mai redus nivel din acest an. Directorii din industrie sunt mai prudenți în privința producției viitoare, în timp ce retailerii sunt tot mai îngrijorați legat de situația din prezent și cea viitoare. Aceste sentimente ar putea reflecta îngrijorările geopolitice, precum cele legate de tensiunile dintre Rusia și Ucraina.

Ca un nor pe un un cer deja întunecat, datele CE arată scăderea cu 1,6% a creditelor acordate sectorului privat în zona euro comparativ cu anul trecut. În iulie, creditarea s-a redus cu 1,8%.

Randamentele obligațiunilor statelor de la periferia zonei euro, de referință pentru costurile de finanțare ale acestor economii, au atins săptămâna aceasta minime după ce piețele au interpretat un discurs al președintelui BCE Mario Draghi ca un mesaj că instituția pe care acesta o conduce se pregătește să lanseze un amplu program de achiziții de active pentru a ridica economia.

Așteptările piețelor privind acțiunile BCE ar putea fi însă exagerate, mai ales în privința posibilității lansării unui program de achiziții masive de obliga­țiuni suverane și private, notează WSJ. Stabilitatea inflației din Germania întă­rește acest punct de vedere.

În Germania cresc prețurile, dar și șomajul

Datele care vin din Germania, cea mai mare economie a zonei euro, sunt liniștitoare în ceea ce privește prețurile. Inflația anualizată s-a menținut la 0,8% în august. Însă numărul șomerilor din Germania a crescut luna aceasta cu 1.000, la 2,901 milioane. Rata șomajului s-a menținut la 6,7%. Economia germană, motorul de creștere al zonei euro, a scăzut cu 0,2% în al doilea trimestru în contextul tensiunilor geopolitice care afectează exporturile. De asemenea, atât încrederea populației, cât și cea a oamenilor de afaceri este în cădere liberă.

Spania se îndreaptă spre deflație

În Spania, prețurile din magazine au continuat să scadă, ceea ce subliniază pericolul deflaționist care pândește mai ales economiile vulnerabile.

Inflația a decelerat la -0,5% în august, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, de la -0,4% în iulie.

Economia a crescut cu 0,6% în trimestrul doi, ritm peste media din zona euro. Spania este unul dintre statele cel mai dur lovite de criză, mai ales la nivelul pieței muncii și sectorului construcțiilor.

Noul guvern al Franței sperie angajații cu mărirea programului de muncă

În Franța, proaspătul numit ministru al economiei Emmanuel Macron a aruncat în aer sindicatele cu propunerea de a aboli programul de lucru săptămânal de 35 de ore, mândria salariaților francezi, pentru îmbunătățirea competitivității economiei. Macron este arhitectul Pactului de responsabilitate prin care președintele François Hollande speră să convingă companiile să-l ajute la relansarea economiei. Pactul presupune reduceri de taxe în schimbul promisiunii angajatorilor că vor înființa locuri de muncă. Șomajul din Franța, o problemă toxică pentru guvernul socialist, aflat la a doua remaniere în ultima jumătate de an, a crescut pentru a noua lună consecutivă în iulie la nivelul record de 3.424.000 de persoane.

Băncile italiene se reped la banii BCE

În Italia, cele mai mari patru bănci ale țării încearcă să împrumute 27 de miliarde de euro prin programul prin care BCE încearcă să stimuleze creditarea pentru companii și populație, potrivit unor surse apropiate situației, citate de Bloomberg. Suma reprezintă un sfert din cât se așteaptă analiștii ca toate băncile din zona euro să împrumute.

UniCredit va încerca să obțină șapte miliarde de euro la licitația BCE din septembrie. Banca Monte dei Paschi di Siena, confruntată cu mari probleme financiare, țintește trei miliarde de euro, aproape jumătate din cât speră că va strânge anul acesta. Energicul premier Matteo Renzi se chinuie să rupă rezistența la reforme a influentelor grupuri de interese care acaparează economia.

El a promis că va liberaliza piața muncii, că va reporni investițiile în infrastructura paralizată, va reduce taxele pentru afaceri și va repara școlile. Toate acestea costă zeci de miliarde de euro, iar banii sunt greu de găsit când producția scade. Între timp economia a reintrat în recesiune în al doilea trimestru, a treia din ultimii cinci ani.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru