România are o expunere minimă la piața rusească, dar este vulnerabilă la presiunea importurilor din Occident. ”Este o adevărată ruletă rusească cu efecte ce pot fi nebănuite”

Embargoul impus de Moscova la sfârșitul săptămânii trecute produselor agroalimentare din UE dă peste cap toate calculele producătorilor din economiile blocului comunitar pentru că piața rusească înseamnă livrări de 12 mld. euro/an.

Mișcarea trimite produ­cătorii europeni în căutarea de noi piețe pentru a-și menține pe linia de plutire planurile de afaceri construite la început de an. Una dintre destinații pentru legume, fructe sau carne este România.

Producători de alimente și fer­mierii români sunt expuși pe piața rusească cu exporturi de numai 40 de mi­lioane de euro, din care 90% sunt acoperite de porumb, floarea-soarelui sau rapiță, în cea mai mare parte semințe hibrid folosite de fermieri în câmp și nu ca marfă pentru industria alimentară. Alte câteva milioane de euro sunt acoperite de fructe, zahăr, făină, conserve și băuturi.

„Este o adevărată ruletă rusească cu efecte ce pot fi nebănuite. Aproape 80% din exporturile producătorilor moldoveni de fructe se duceau în Rusia, acum vin către România pentru că s-a deschis comerțul. Polonia, cel mai mare producător european de mere, va căuta noi piețe“, spune Emil Farago, fermier cu o livadă de circa 300 de hectare de meri și afaceri de aproape 2 milioane de euro pe an.

Structura exporturilor românești de produse agroalimentare către Rusia este rudimentară, fiind acoperită în cea mai mare parte din mărfuri brute, în timp ce produsele ieșite de pe liniile fabricilor din industria alimentară reușesc să cumuleze numai câteva sute de mii de euro/an.

În același timp, piața rusească este alimentată cu carne, băuturi, miere, ouă, făină sau furaje pentru animale de economii vest-europene precum Olanda sau Germania, dar și de țări „conectate“ tradițional cu Rusia precum Lituania sau Letonia, dar și Polonia.

„Comerțul cu Rusia a fost tot tim­pul foarte complicat,  au fost bariere la nivel sanitar-veterinar. Embargoul nu are un impact pentru că nu exportam în Rusia. Este treaba celorlalte țări din UE să gestioneze unde își vor trimite produsele. Noi oricum importăm mult, este un echilibru“, spune și Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Dacă la București exportul de ali­mente cu valoare adăugată mare în Ru­sia nu a trecut de stadiul de proiect și de discuțiile tehnice, pentru com­pa­niile eu­ropene pierderea raftu­rilor din re­tai­lul rusesc înseamnă pierderi de miliarde.

Numai carnea, băuturile, lactatele, ouăle și mierea au însemnat anul trecut afaceri de 5 miliarde de euro în Rusia, adică 40% din valoarea tuturor produselor agroalimentare exportate în această piață de producătorii europeni.

Producătorii europeni de ali­mente, printre care și cei români, s-au tre­zit peste noapte implicați într-un ade­vărat joc de șah politic ale cărui pri­me mișcări au fost cele economice. Esca­ladarea tensiunilor din Ucraina, alimentate de interesele rusești din zonă, au determinat Uniunea Euro­peană și Statele Unite să impună sancțiuni Rusiei, iar în schimb Moscova a reacționat prin in­terzicerea impor­turilor de alimente din Occident.

Prima mișcare a Rusiei, după anunțarea embargoului, a fost să își îndrepte privirea către furnizori de alimente mai puțini tradiționali pentru a încerca să țină în frâu creșterile de preț ca urmare a diminuării semni­ficative a ofertei din piață. Astfel, primele țări pe listă pentru a deveni noii furnizori de carne sau produse lactate pentru piața rusească sunt țări din America de Sud precum Brazilia, Uruguay, Paraguay sau Argentina.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Gabriel Razi