Bursa din Praga, deși are mai puține companii listate, merge cu un pas înaintea celei de la București

Înființate în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Bursa de Valori din Praga și cea de la București au o istorie aproape similară. Traseul am­belor a fost marcat de eveni­mentele social-politice ale secolului trecut, mai cu seamă de Primul Război Mondial, pe par­cursul căruia acestea și-au oprit activitatea, și apoi de cei 50 de ani de regim comunist în care existența lor practic nu a mai avut sens. Însă astăzi cele două burse se privesc de la înălțimi diferite.

Bursa din Praga a fost redeschisă în pri­mă­vara anului 1993, când circa 2.000 de firme au intrat la tranzacționare, aproape toate fiind ulterior delistate din cauza lichi­dității reduse. În România, Bursa de Valori Bu­curești (BVB) avea să fie readusă la viață în 1995. La fel ca în Cehia, la înce­pu­tul anilor ‘90 peste 5.000 de firme au fost arun­cate pe bursă prin procesul de pri­va­ti­zare în masă, iar 900 dintre acestea sunt încă prezente la tranzacționare pe o secțiune spe­cială a bursei, piața RASDAQ. Pe piața reglementată a bursei din capi­tala Cehiei se tranzacționează astăzi acțiunile a 24 de societăți, de aproape patru ori mai puține decât pe bursa de la București, unde sunt prezenți pe piața principală 83 de emitenți.

Majoritatea companiilor listate în Praga sunt active în sectoarele bancar și ener­getic, iar cea mai mare societate în funcție de capi­ta­lizarea bursieră este grupul de utilități CEZ, cu o valoare de piață de 12,6 miliarde de euro. Cele mai lichide zece societăți lis­tate pe piața reglementată a BVB sunt bănci și companii active în sectorul ener­ge­tic, iar cea mai valo­roasă companie locală este pro­du­cătorul de petrol și gaze naturale OMV Petrom, cu o capitalizare bursieră de circa 6 miliarde de euro.

Deși are mai puține companii listate, operatorul pieței de capital cehe depășește BVB atât în privința capitalizării, care cumulează aproape 40 de miliarde de euro, cât și la capitolul lichiditate. În prezent, grație listărilor din ultimul an, bursa de la Bu­curești a ajuns la o capitalizare de 30,2 miliarde de euro. Cea mai recentă IPO și singura din ultimii trei ani de pe bursa din Praga a avut loc în primăvara acestui an și a vizat pro­ducătorul de bere Pivovary Lobkowicz, ale cărui acțiuni se tranzac­ționează din luna mai. Compania a atras 14,6 milioane de euro de la investitori prin oferta derulată.

Pe bursa de la București au fost derulate trei oferte publice inițiale pe parcursul ultimului an. Romgaz, Nuclear­electrica și Electrica au atras de la investitori peste 890 de milioane de euro prin IPO-urile derulate, iar cele trei companii se tranzacționează acum la o valoare cumulată de 4,7 miliarde de euro.

Deși bursa bucureșteană a reușit să ducă la bun sfârșit listarea celor trei coloși energetici, volumele zilnice de tranzac­ționare cu acțiuni, sau lichiditatea, o țin pe ultimele locuri din regiune. Bursa din Praga are rulaje medii zilnice de circa 18 milioane de euro, de aproape două ori mai mari decât rulajele medii zilnice ale bursei de la București.

Un atu al bursei pragheze este poziționarea în indicele MSCI al piețelor emergente, urmărit de fonduri cu active de 1.400 de miliarde de dolari. Bursa de la București, care speră la o adaptare la statutul de piață emergentă până în 2017, este prezentă în indicele MSCI al piețelor de frontieră, urmărit de fonduri de investiții cu active totale de 12,4 miliarde de dolari.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Tudor