Producătorii de medicamente: În perioada de criză am fost nevoiți să ne reorientăm către piețe din SUA, UE și Asia

„În perioada de criză, în special începând cu 2009, a trebuit să ne reorientăm și să încercăm să prindem piață în anumite zone din lume, cu potențial de consum, SUA, UE, dar fără a neglija Asia. În aceste trei zone Antibiotice a găsit resursa principală de creștere de cinci ori a exportului în această perioadă“, a declarat Ioan Nani, director general al producătorului de medicamente Antibiotice Iași, companie controlată de stat.

El a fost prezent la evenimentul ZF Pharma Summit 2014, organizat în parteneriat cu Vodafone, ARPIM, LAWG, ADRFR, Terapia Ranbaxy, Polisano, Șerban & Musneci, Antibiotice, Roche, Opel, Ionescu Sava, MedLife, Gruia Dufaut, Easi, Farmexpert și APMGR.

Ieșirea pe piețele externe e și un proiect al Polipharma Industries, cea mai nouă fabrică de medicamente ridicată în România, care este parte din grupul Polisano. Tudor Iureș, directorul general al Polipharma, a arătat că unitatea a în­sem­nat o investiție de aproape 60 mil. euro, atât în secția de generice, cât și în cea de oncologice injectabile.

„Vom produce, începând cu anul viitor, flacoane și seringi umplute. Munca la această secție a început în urmă cu trei ani. (…) Ne dorim în primul rând să vindem în piața locală și următorul pas va fi piața internațională. Capacitățile previzionate sunt aproape pline“, a declarat Iureș, adăugând că Polipharma va atinge anul acesta afaceri de circa 15 mil. lei, cu previziuni de 40 mil. lei în 2015.

La celălalt capăt al lanțului din industria de medicamente, farmaciile se confruntă în această perioadă cu riscul liberalizării pieței, ceea ce ar însemna că numărul de farmacii nu ar mai fi stabilit prin lege și oricine și-ar putea deschide un astfel de business.

„România nu e pregătită pentru liberalizare. Nu suntem o excepție, ci într-o poziție în care se află marea majoritate a țărilor UE. (…) A existat acest exercițiu de liberalizare în Ungaria de exemplu, care în 2010 a liberalizat și au apărut farmacii cu mult peste numărul sustenabil. Acestea nou-create, cu 40% în plus, au dat faliment, ceea ce a determinat pierderi de bani pentru pacienți și asigurători de sănătate. Ungaria a decis să reintroducă criteriul demografic după un dezastru financiar și a ajuns cu un număr mai mic de farmacii“, a spus Robert Popescu, președinte al ADRFR, Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici.

Cu toate acestea, în distribuție și retail, managerii sunt optimiști și spun că se pot face în continuare bani.

„Nu contează dacă sistemul e liber sau închis. Dacă ești bun și știi ce faci, reziști. În industria farma, bine structurată, se pot face bani în continuare. Jucătorii rămași au experiență și știu ce au de făcut“, a declarat Octavian Iacob, director general al Polisano.

Panos Alexakos, Head Central and Eastern Europe, Novartis Pharmaceuticals

Lucrurile nu arată foarte bine pe viitor. Popu­lația va crește și va îmbătrâni, ceea ce înseamnă că vor fi mai mulți pacienți. Bolile cronice vor avea o cotă mai mare în totalul afecțiunilor, adică vor reprezenta cam 70% până în 2025.

Investițiile în sănătate va trebui să se dubleze în acest interval. Analiștii au venit cu două scenarii, unul brutal, iar altul inovativ. În cel brutal vedem o încetinire a creșterii economice, utilizarea incorectă a noilor tehnologii în sănătate și reduceri disproporționate a cheltuielilor în inovație.

Al doilea scenariu este cel inovativ în care aducem medicamente și dispozitive noi în piață, iar pacienții coplătesc mai mult din propriul buzunar. Astfel, se va schimba modelul de business. La Novartis, vom trece de la șase la trei unități de business. Este vorba despre o abordare mai concentrată, pe trei divizii, una farma, una de afecțiuni oftalmologice și alta de generice.

Ce contează pentru noi este o serie de factori, dar cele mai importante sunt reglementările clare, bazate pe evidențe, pe un dialog între sectorul privat și cel public. Când ești o companie farma și cauți teren de investiție sau de lansat produse, acestea sunt elementele care contează cel mai mult.

Investim în România în speranța că lucrurile se vor schimba și vom colabora mai bine cu autoritățile locale.

Petru Crăciun, directorul general al Cegedim

Cred că după această perioadă de criză piața locală tinde să urmărească fenomenul de convergență a prețurilor din UE, cu toate elementele asociate, creșterea prețurilor în monedă locală, deficit comercial, dar cu stabilitate a costului în euro. Privit din avion, totul e bine și frumos în piața farma și cred că asta e și percepția unei părți a publicului și a decidenților. Numărul de produse pe brand, care arată primul semn de întrebare, a scăzut în această industrie, cunoscută ca inovativă și dinamică. Numărul de concentrații și forme far­maceutice s-a restrâns din cauza constrân­ge­rilor de mai multe feluri. Nu există o mo­da­litate administrativă ca să rezolvăm nevoile de sănătate. Cunoaștem foarte bine genul de com­plexități care ne împiedică să vedem evo­luția pe termen mediu și lung. Facem estimări, dar a avea produsul în locul și pacientul anu­me e cu totul altceva. Nu trebuie să rezolvăm noi pro­ble­mele de sănătate ale unei țări. Ca busi­ness, tre­buie să livrăm in­stru­men­tele ne­ce­sare pen­tru această rezolvare. Autoritățile au rolul de a asigura un cadru bun pentru li­vrarea instru­men­telor respective, iar noi trebuie să ne îndreptăm spre studierea și întâmpinarea cererii.

Avem nevoie și de originale și de generice. Ambele zone în care figurează cele două grupe de companii și cele două asociații de resort au motive să promoveze o creștere, dar acest lucru trebuie să se facă într-un mod care să încurajeze rezultatul final la pacient.

Ovidiu Wencz, director general, Farmaciile Dona

Rata de mortalitate în rândul farmaciilor independente e mult prea mare din cauza vicisitudinilor unui sistem greu de gestionat chiar și pentru lanțurile mari. Sunt circa 1.200 farmacii din lanțuri și aproximativ 6.000 independente. Acestea din urmă sunt acolo, își cunosc clienții și nu vor muri așa de ușor. Suntem departe de momentul respectiv. Piața farmaciilor are o valoare de aproximativ 2 mld. lei, lanțurile fac aproximativ jumătate, cealaltă jumătate fiind a farmaciilor independente. Totuși, trendul este de creștere a numărului farmaciilor de lanț național sau local, care se extind în detrimentul celor independente. Am avut credința că înțelepciunea va prevala la nivelul guver­nan­ților, punând cifre clare în față legate de impactul liberalizării, repercusiuni trecute prin filtrul celor de la Finanțe. . Răspunsul este crea­rea unui mediu corect de concurență, cu o marjă de profit de 1-3%, în care să fie protejat cel slab, farmaciile mici, pentru că lanțurile mari se pot proteja singure.

Pe viitor, pacientul nu va mai fugi la 7.000 de farmacii, va fugi la 10.000 de farmacii, pentru că nu va găsi medicamentul necesar. Iar sourcing-ul de marfă nu se va dubla pentru că numărul de farmacii se va dubla. Un tânăr farmacist, care nu poate veni cu 100.000 de euro pentru a deschide o farmacie,  se duce cu un plan de afaceri la bancă și poate obține finanțare. Totuși, dacă nu reușește să obțină finanțare, va rămâne lipsit de ocupație.

Producția de medicamente: tendințe și provocări

Marius Savu, președintele Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale

Nu prea mai respectăm mare lucru în România. Bariera de intrare în zona de producție de medicamente devine foarte ma­re în zona de generice și enorm de mare în zona medica­men­telor originale. Suntem departe de medicamen­tele ori­gi­nale. Văd că încep să apară din ce în ce mai multe linii de fa­bri­cație în China, India, Coreea, dar în România nu am mai in­spectat o nouă fabrică de medicamente. Ultima a fost Polifarma, una dintre cele mai dotate din România. Mai e un trend, au început să fie multe medicamente falsificate. Încet, încet, nu neapărat în România, falsificarea și comerțul ilicit de medicamente încep să devină similare traficului de droguri ca profitabilitate.

Dragoș Damian, CEO al Terapia Ranbaxy

Dacă se dorește dezvoltarea acestei industrii, dacă vrem să atragem investitori, extrem de important este dialogul nemijlocit cu primul-ministru al României, pentru a înțelege constrângerile de care ne izbim în acest moment și pentru a restaura lanțul valoric. Am investit anual circa 10 milioane de euro. Anul acesta, prin fonduri europene, dezvoltăm un centru de cercetare și dezvoltare. Avem în plan extinderea capacității de producție, dar totul depinde de acest dialog real și serios cu cancelaria primului-ministru. Vobim despre politici publice care trebuie stabilite de Guvernul României și care trebuie să înțeleagă că 60% din populație nu au acces la servicii medicale.

Nolan Townsend, country manager al Pfizer România

Previzibilitatea mediului de afaceri e importantă. O investiție în producție este pe termen lung, în jur de 5-10 ani, deci trebuie să fii sigur că industria e previzibilă și că va fi o prioritate a statului. Dacă te uiți la costuri, România e convingătoare, dar în materie de previzibilitate lucrurile nu stau la fel de bine. Diferența între țările din care aducem ope­ra­țiuni de ambalare și România este faptul că pe piața locală costul muncii este o treime din cel al țărilor respective. În prezent, la Cluj, ambalăm produse OTC și vrem să extindem afacerea, dar pentru asta trebuie să vedem îmbunătățiri ale mediului de afaceri. Poate se va ajunge la punctul în care farma va fi o industrie de importanță strategică în România.

Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iași

În perioada de criză, în special începând cu 2009, a trebuit să ne reorientăm piețele și să încercăm să prindem cotă în anumite zone din lume cu potențial de consum, cum ar fi SUA, UE, dar fără a neglija Asia. În aceste trei zone Antibiotice a găsit resursa principală de creștere de cinci ori a exportului în această perioadă. Statul nu a avut nici înainte de ‘90 o strategie pentru dezvoltarea industriei farmaceutice. Și acum, dacă mergem la Institutul Național de Statistică vom găsi ceva despre industria chimică și petrochimică, unde suntem asimilați și noi. România nu a fost specializată în industria de medicamente, dar sperăm că va exista o strategie, pentru că s-a dovedit că industria farma valorifică forța de muncă și aduce contribuții consistente la stat.

Gabor Sztaniszlav, președinte al Local American Working Group și director general al Amgen România

În România, accesul la inovație e mult în spatele celorlalte țări din UE.  Ar trebui să fie o decizie strategică a statului de a aloca resurse, pentru ca România să valorifice inovația. E inevitabil să majorezi investițiile publice în acest sector, ceva ce nu s-a făcut în ultimii patru-cinci ani. Acestea sunt elemente care afectează deciziile companiilor de a investi în această țară. Toate site-urile de producție lucrează pentru export, însă un procent rămâne în România. Ca atare, e critic felul în modul în care companiile operează în țara respectivă.

Tudor Iureș, director general al Polipharma Industries

Până în acest moment am investit 60 milioane euro, nu doar în secția de generice, pe care sper să le producem cât de curând, să avem aprobarea ANM-ului, ci în special în secția de oncologice, injectabile, pe care o vom finaliza anul acesta și care înseamnă cea mai modernă linie de producție care va exista în România și în sud-estul Europei. O să producem începând de anul viitor atât flacoane, cât și seringi preumplute. Munca la această secție a început acum trei ani. Ne dorim în primul rând să vindem în piața locală și următorul pas va fi piața internațională. Capacitățile previzionate sunt aproape pline. Polipharma va atinge anul acesta afaceri de circa 15 mil. lei, iar pentru anul viitor avem previzionate afaceri de aproximativ 40 mil. lei.

Sorin Oprescu, primarul general al municipiului București

Sistemul subfinanțat zeci de ani a con­sti­tuit mereu o sursă a politicului, le-a plăcut tuturor și din patru în patru ani am asistat la aceleași vorbe, cum să­nă­tatea e principalul obiec­tiv în stra­te­gia fiecărui partid. În să­nă­tate am trăit cu toții din „bună­voin­ța“ firmelor de me­di­ca­men­te, datoriile au fost rosto­go­li­te an de an, iar acum lu­crurile încep să ia o direcție bună. Trebuie puțin efort din partea minis­tru­lui sănătății pentru a-l con­vinge pe primul-ministru și Guver­nul că nu e de joacă. Din păcate, în piața me­dicamen­te­lor mereu e nevoie de un vinovat de ser­viciu. Mult timp de acum îna­inte va fi ne­voie de doctori cu apti­tu­dini, tineri. Sunt însă acum fete sau bă­ieți care re­u­șesc uneori cu brio să admi­nistreze sără­cia. Dar nu cred că vom ră­mâ­ne în aceas­tă fază, de a ne plânge. Circa 46% din pacienți sunt oa­meni ca­re vin din ța­ră și vin după perso­na­litățile me­dicale din spitale și care au dat mii de dovezi că pot să facă față. Sunt oameni serioși care își fac modest da­toria și cărora nu le va face nimeni statuie.

Decizii legislative și impactul acestora în piața de medicamente

Rodica Nassar, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din cadrul Camerei Deputaților

Este nevoie de o nouă lege a sănătății. Actuala lege are peste 1.000 de amendamente, este foarte greu de lucrat cu ea din punct de vedere tehnic.

Sunt măsuri luate în guvernările precedente care trebuie corectate în prezent. Unele închideri de spitale au fost corecte, altele nu. Vorbim despre fondurile alocate sănătății, de subfinan­țarea sănătății care a devenit un element de stereotipie verbală.

Sunt foarte multe lucruri de făcut în sănătate, dar politica o face ministerul. Avem pe masă Ordonanța nr. 77, legată de taxa clawback. Este a cincea sau a șasea ordonanță cu aceeași temă.

A existat un haos legislativ până în 2012 legat de această temă. Noi ne-am împotmolit la clawback-ul diferențiat, pentru că în timp ce Ministerul Sănătății l-a agreat, cel al Finan­țelor nu a dat încă un răspuns foarte clar formulat.

Nu e vorba de o decizie strict politică și cei de la Finanțe invocă anumite con­strângeri ale Fondului Monetar Internațional.

Roberto Musneci, senior partner al Șerban & Musneci Associates

Ar trebui să găsim un numitor comun care să per­mi­tă tuturor jucătorilor cheie cu interese legi­time să aibă ceva de câștigat din dezbatere și să con­tri­buie la dezbatere. Povara noii liste de compensate nu este o problemă reală, ci subfinan­țarea siste­mu­lui. Rezultatele cost/volum presupun prezența unui sistem foarte bine dezvoltat pentru a moni­to­riza în timp medicamentele pentru a evalua schim­bă­rile de preț sau alte taxe. În momentul actual, Ro­mânia nu este pregătită încă pentru un acord cost/volum. Chiar și dacă ne gândim că un astfel de acord ar elimina taxa clawback, FMI are ulti­mul cuvânt, acesta este interlocutorul-cheie cu ca­re ar trebui să discute industria, pe o singură voce.

Radu Ionescu, managing partner al casei de avocatură Ionescu & Sava

Decizia de a amâna liberalizarea pe piața farmaciilor nu este potrivită, pentru că pune o barieră de intrare pentru tinerii farmaciști. Eliminarea posibilității de vânzare online creează o piedică concurențială pentru că produsele pot fi comandate din Europa. Posibilitatea de vânzare online ar fi însă valabilă numai pentru farmacii, mai ales pentru acelea care nu au puterea de a merge la export, nu și pentru alte lanțuri de retail, având în vedere că nu se elimină criteriile de reglementare a pieței.  În ceea ce privește taxa clawback, este important să identificăm în lege modalități prin care stabilirea acesteia să devină transparentă.

Robert Popescu, președintele Asociației Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România

De la 1 ianuarie 2015 piața farmaciilor va fi total liberalizată dacă amendamentele la lege nu sunt aprobate până la finalul anului. Liberalizarea acestei piețe nu e neapărat un lucru pozitiv. Avem unul dintre cele mai mari numere de farmacii per capita în UE (...). România nu e pregătită pentru liberalizare, dar așa sunt 25 din 28 de țări ale UE. Majoritatea piețelor au criterii de intrare, deci nu sunt liberalizate. A existat acest exercițiu de liberalizare în Ungaria, spre exemplu, a dus la apariția unui număr de farmacii cu mult peste cel sustenabil. Cele nou-create, cu 40% în plus, au dat faliment, ceea ce a determinat pierderi de bani pentru pacienți și asigurători de sănătate.

Călin Gălășeanu, prepedintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente

Cauza celor mai multe neajunsuri din sistem este lipsa fondurilor și folosirea n­ejudicioasă a bugetelor pentru să­nă­ta­te. În prezent, bugetul de 6,6 mld.  euro este insuficient, este reflec­ta­rea multiplicată de patru ori a tri­mes­trului patru din 2011. Statul plă­teș­te medica­mente la nivelul tri­mes­trului patru din 2011, diferența fiind aco­perită de producători și distri­buitori. Clawback e un mecanism de aco­­perire a unei mari părți a defi­citului, nu e un rău în sine. În iulie, când mi­nis­trul Voinea anunța un excedent de 300 mil. lei din claw­back, me­sa­jul sub­li­minal a fost că a crescut consu­mul. Taxa clawback ar tre­bui privită ca un re­zultat, nu o pro­blemă în sine. Pro­ble­ma este subfi­nan­țarea sau finan­țarea necorespunzătoare din sistem.

Dezvoltarea farmaciilor, urban sau rural, e mimetică cu rețeaua de sănătate în România. Deschi­de­rea farmaciilor în mediul pur rural nu ar aduce niciun beneficiu pacientului din punctul de vedere al perscriptorului.

Laurențiu Mihai,  director executiv Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România

Ministerul de Finanțe s-a remarcat printr-o lipsă de coerență uimitoare, pentru că motivele pe care le-a invocat în refuzul din dezbaterile legate de claw­back diferențiat nu stau în picioare. În pre­zent, sunt 160 de procese legate de taxa claw­back. Ten­dința e să fie dat câștig de cauză plătitorilor care o contestă.

FMI este foarte îngrijorat de mo­men­tul în care plata acestor sume va ajunge la sca­den­ță, cu sume din clawback care sunt trecute în bu­get și nu vor mai ajunge acolo. Un număr im­por­tant de alternative terapeutice au dispărut din pia­ță din cauza clawback-ului. Asta înseamnă sume mai mari plătite de pacienți, care uneori renunță la tratament.

Iulian Trandafir, directorul general al Farmexpert

Costul mediu al unei licențe de farmacie este de 100.000 de euro. În prezent sunt 7.000 de licențe, ceea ce înseamnă că dispariția acestui activ din garantare ar fi o problemă.

A avea lanțuri de farmacii nu reprezintă un lucru rău. Posibilitatea de a asigura pacientului medicamentul  este dată de o reglementare și o barieră la intrare pentru cei care doresc să deschidă noi farmacii.

O farmacie, ca să poată supraviețui, trebuie să aibă un anumit număr de pacienți. La o farmacie medie din România marja de lucru în ultimii cinci ani a scăzut de la 20% la 13%, iar profitabilitatea a scăzut la 3%-5%. OTC-urile sunt cele care aduc cash în farmacii. Scoaterea lor la liber, în retail, pe internet, va distruge baza acestor farmacii.

Modele de business în retailul și distribuția de medicamente, o piață de peste 8,5 miliarde de euro

Octavian Iacob, directorul general al Polisano

Polisano trece în următoarea perioadă printr-o fază de optimizare pe tot ceea ce înseamnă costuri. Fiind o organizație cu o cultură familială, ai de unde să optimizezi. Vor fi investiții menite doar să ducă la bun sfârșit investițiile început în anii anteriori, iar o investiție majoră va veni doar pe un sistem ERP mai modern. În prezent, nu contează dacă sistemul e liber sau închis pentru că dacă ești bun și știi ce faci reziști. În industria farma, bine structurată, se pot face bani în continuare. Jucătorii rămași au experiență și știu ce au de făcut. Deși, inițial, pentru 2015 ne-am propus o creștere a cifrei de afaceri de 5%, acum suntem siguri că vom ajunge la 6%.

Marius Cherecheș, partener al Ecofarmacia

Nimeni nu se întreabă dacă, atunci când se va liberaliza piața, numărul farmaciștilor va fi sufi­cient. Sunt 12.000 de far­maciști în prezent și 8.500 de licențe înregistrate, deci este un far­ma­cist și un sfert per farmacie. Câți­va ani de zile, asociația farma­ciștilor s-a ferit să spună câți far­maciști sunt în România pentru că nu ieșeau la număr. Libera­lizarea, în esență, este un model care poate fi luat în calcul, dar nu există niciun plus evident și există multe minusuri. Cred că proporția de farmacii neperfor­mante în Româ­nia este cam o treime. Și lanțurile au farmacii care nu merg. Noi am început în 2010, când prețurile erau mai prietenoase, iar acum avem 27 de farmacii cu 15 mil. euro afaceri, în creștere cu 12% față de 2013.

Adrian Samson, directorul general al  ADM Farm

Farmaciile sunt puse într-o situație în care cu restrângerea termenelor de plată sunt foarte interesate să-și crească marja, au nevoie de discounturi mai mari și costurile operaționale sunt în creștere. Important este să se eficientizeze operațional, să se analizeze foarte bine pe lanțul de distribuție, vânzare, clienți, modul de service, care să aducă și calitate, dar cu o scădere a costurilor.

În momentul de față ne interesează să consolidăm indicatorii financiari pentru a pune compania pe o traiectorie de creștere sănătoasă anul viitor. Într-o piață care stagnează de atât timp, creștere înseamnă să iei cotă de la altcineva, ceea ce înseamnă o bătălie a discounturilor. Nu vrem să facem asta. Important e să ai un business stabil.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andrei Cîrchelan