Creșterea economică slabă comparativ cu așteptările anterioare, nivelul redus al inflației și menținerea creditării totale în teritoriul negativ, dar și decizia Băncii Centrale Europene de a reduce dobânda de politică monetară la un minim istoric de 0,05%, au determinat BNR să continue relaxarea politicii monetare, de această dată printr-un „pachet“ de trei măsuri, abordare mai rar practicată.Reducerea dobânzii de politică monetară de la 3,25% la minimul istoric de 3% a fost însoțită de o ajustare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei, la 10%, precum și de o îngustare a coridorului format de facilitatea de credit și de depozit în jurul dobânzii-cheie (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR și respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi).
Cum justifică Banca Națională decizia de continuare a relaxării politicii monetare
►Ritmul anual al creșterii economice a încetinit, cu precădere din cauza decelerării dinamicii cererii interne, atribuibilă în principal contribuției negative a formării brute de capital fix.
► Dinamica reală a creditului total acordat sectorului neguvernamental (lei și valută) s-a menținut în teritoriu negativ, inclusiv pe fondul intensificării operațiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilanțurile instituțiilor de credit.
►În vederea creării premiselor favorabile redresării sustenabile a activității de creditare, precum și pentru a continua armonizarea RMO cu standardele și practicile în materie ale BBCE și principalelor bănci centrale ale statelor membre UE, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei la nivelul de 10% de la 12%.
► În scopul reducerii volatilității ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară și al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,75 puncte procentuale de la +/-3 puncte procentuale.
►Riscul unei eventuale majorări a ratei dobânzii de politica monetară în perioada următoare este improbabil, potrivit guvernatorului BNR. "În următoarele 12 luni nu văd riscul să majorăm rata dobânzii de politică monetară, dar nu pot să exclud această posibilitate".
BNR încearcă să apropie dobânzile interbancare de dobânda de politică monetară, având în vedere că băncile au nevoie de stabilitatea dobânzilor pentru a relua creditarea.
►În scopul reducerii volatilității ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară și al consolidării transmisiei semnalului ratei dobânzii de politică monetară, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 2,75 puncte procentuale de la +/-3 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 1 octombrie 2014, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se va reduce la 5,75% pe an de la 6,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menține la 0,25% pe an.
►BNR a injectat în două etape în septembrie lichiditate în piață ca să calmeze creșterea dobânzilor la lei aflate la maximul ultimelor cinci luni, măsurile venind după cinci luni de pauză, perioadă în care sistemul bancar a stat într-o „baltă“ de lei. Mișcarea BNR a venit după ce indicatorul Robor la trei luni a crescut cu un punct procentual în ultima lună și a ajuns la circa 3% pe an în prezent, nivelul maxim înregistrat din luna aprilie încoace. Ratele pe termen scurt sunt tot în jurul pragului de 3% pe an, adică aproape de dobânda-cheie a BNR.
0 comments :
Trimiteți un comentariu