Florin Jianu, ministrul pentru IMM-uri, a spus ieri că a cerut Ministerului Finanțelor un buget triplu pentru sprijinirea afacerilor mici și mijlocii anul viitor, însă oamenii de afaceri susțin că multinaționalele au primit bugete de 30 de ori mai mari prin ajutoarele de stat – aceasta a fost una dintre concluziile conferinței Mediafax Talks about SMEs, organizată ieri în București.„Vrem ca imediat după aprobarea bugetului pentru 2015 să dăm drumul tuturor programelor pe care le derulăm în vederea susținerii firmelor mici și mijlocii. Avem fondurile necesare acestor programe, am propus Ministerului Finanțelor un buget semnificativ crescut, de la 60 milioane de lei la 170 milioane de lei, și ne-am asigurat că avem și bugetul pentru ajutorul de minimis, pentru încă 550 de întreprinzători“, a spus ieri Florin Jianu, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism. El a arătat că anul viitor, pe lângă cele șapte programe pe care Departamentul pentru IMM-uri le-a derulat în acest an (SRL-d, START, femeia antreprenor, EMPETREC, susținerea meșteșugurilor și a incubatoarelor academice), mai sunt propuse alte șapte noi programe, care sunt în conformitate cu legea pentru IMM-uri și strategia în domeniu asumată recent de guvern și de mediul de afaceri.
Pe de altă parte, oamenii de afaceri spun că principala problemă a IMM-urilor din România nu este reprezentată de bani, ci de organizarea economiei, fiind în special nevoie ca firmele mici și mijlocii să-și găsească locul în sistemul economic.
„Banii sunt importanți, dar nu sunt principala problemă a IMM-urilor românești. Problema este ce produc acestea, ce valoare adăugată aducem prin ce producem? Aici este marea problema a IMM-urilor. (...) România nu poate crește durabil decât cu capitalul românesc majoritar, bineînțeles și cu ajutorul investițiilor străine. Nicio țară nu poate crește doar cu investiții străine. Analiștii de frunte ne explică toată ziua că fără investiții străine directe murim. Mi se pare hilar un asemenea punct de vedere, pentru că acestea sunt de 1,5 miliarde de euro anual, în timp ce amărâții noștri de români aduc chiar și în perioada de criză 2,8 miliarde de euro - 3 miliarde de euro anual în România. Facem orice concesii să aducem 1,5 miliarde de euro și nu avem soluții pentru banii românilor din afară“, a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). El s-a referit la o serie de analize realizate de Ziarul Financiar potrivit cărora 200.000 de firme din România au zero cifră de afaceri.
„Am acordat 600 milioane de euro ajutoare de stat în ultimii ani, din care 90% la multinaționale. Nu am nimic că sunt multinaționale, dar am dat ajutoare de stat la niște investiții care au creat 3.600 - 6.000 de locuri de muncă și în același timp am dat doar 20 milioane de euro pentru întreprinzătorii debutanți, care au creat 15.000 de firme și 30.000 de locuri de muncă. Întrebăm: care este politica publică? Nu putem modifica politica publică, dar guvernul poate stabili anumite grile când acordă ajutoare de stat în funcție de câte IMM-uri atrag ca subfurnizori aceste investiții, să ieșim din politica de buncăr“, a adăugat Pârvan. În opinia sa, astfel banii din ajutorul de stat vor putea fi utilizați și pentru IMM-urile care produc diverse produse, subansambluri și astfel să fie integrate în sistemul economic.
La rândul lor, bancherii îi sfătuiesc pe antreprenori să găsească noi piețe de desfacere pentru business, întrucât piața locală pare suprasaturată pe anumite nișe, și să fie dispuși să-și asume riscurile, la fel și băncile, care trebuie să dea prioritate capitalului autohton.
„Pentru o dezvoltare durabilă trebuie să dăm prioritate capitalului autohton, iar lichiditatea suficientă din sistemul bancar nu face decât să ajute întreprinzătorii români. Trebuie să găsim acele proiecte bancabile și să ne asumăm riscurile, bănci și antreprenori, să investim în resurse specializate. Totodată, este necesară găsirea unei noi piețe de desfacere, piața locală pare suprasaturată pe anumite nișe, e bine să depășiți orizonturile României și ale UE și să căutați alte piețe de desfacere“, a spus Bogdan Neacșu, vicepreședinte al Volksbank.
El a arătat că în sistemul bancar există în prezent suficientă lichiditate, de care economia reală trebuie să profite, întrucât are ca efect reducerea costurilor pentru credite, „un lucru foarte binevenit“. Neacșu spune că în acest an diferite segmente ale economiei au început să-și revină sau au o performanță foarte bună, precum sectorul agriculturii, IT-ul sau transporturile și logistica.
0 comments :
Trimiteți un comentariu