Românii au ales un nou președinte, dar guvernul rămâne același. Mediul de business și investitorii așteaptă în continuare prezentarea bugetului pentru anul viitor și speră că nu vor vedea în el taxe majorate sau noi impozite.România a votat un nou președinte, Klaus Iohannis, și are același guvern condus de premierul Victor Ponta - care a rămas deocamdată pe poziții, dar nu are încă un buget pentru anul viitor.
Un buget care, indiferent cum va fi construit, trebuie să mențină cota redusă de CAS și să nu includă taxe majorate sau noi impozite. Cota redusă de CAS înseamnă că statul lasă companiilor la dispoziție 1,5 mld. euro pe an, bani pe care firmele pot să-i aloce pentru majorarea salariilor angajaților sau pentru creșterea investițiilor, cu impact asupra creării de noi locuri de muncă.
Dincolo de promisiunile electorale, caracteristice anilor cu alegeri, prezidențiale și nu numai, 2015 este pentru moment „în ceață“, fiind marcat de o serie de incertitudini fiscale. Mediul de business așteaptă cu nerăbdare bugetul pentru 2015.
Iar marea întrebare este dacă reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator - cea mai importantă măsură de relaxare a fiscalității adoptată de actualul regim politic - va fi menținută și anul viitor.
Oamenii de afaceri români și investitorii străini au susținut că reducerea contribuțiilor este o măsură bună și utilă. Un nivel împovărător al impozitării muncii prin contribuțiile sociale inhibă crearea de noi locuri de muncă. Problema este că persistă nesiguranța: nu este clar dacă măsura va fi menținută, iar dacă rămâne în vigoare în 2015 și în anii următori, nu este sigur că nu vom vedea noi taxe sau impozite majorate pentru a compensa impactul reducerii CAS și a acoperi deficitul generat.
Pierderea netă de venituri în urma reducerii CAS este estimată de Consiliul Fiscal la 800 mil. lei în 2014, 5 mld. lei în 2015, 5,4 mld. lei în 2016 și 5,77 mld. lei în 2017.
Ziarul Financiar a adresat 20 de întrebări celor doi candidați la președinție, Klaus Iohannis și Victor Ponta. Iar una dintre întrebări a vizat menținerea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale la angajator și măsurile care vor fi adoptate pentru acoperirea deficitului bugetar creat în 2015.
Klaus Iohannis, primarul de etnie germană din Transilvania ales de români să le fie președinte pentru următorii cinci ani, a răspuns că reducerea CAS a fost una dintre măsurile fiscale pe care PNL le-a susținut și când s-a aflat la guvernare. „Problema este însă că în acest moment guvernul nu are nici măcar un draft de buget, nu știm ce se va întâmpla cu această măsură, dacă ea va putea fi menținută sau nu și care este gândirea guvernului pentru 2015“, a spus Iohannis în răspunsul transmis ZF pe data de 10 noiembrie 2014.
La rândul lui, premierul Victor Ponta a dat asigurări că reducerea CAS va rămâne în mod cert în vigoare la anul. Există suficiente căi de finanțare a deficitului, mai mari decât calculul strict contabil: 1,3 miliarde încasări în plus la CAS, CASS, impozit pe venit - prin crearea de noi locuri de muncă; 1,24 miliarde încasări la TVA, 4 miliarde de lei în plus prin recuperarea a 10% din datoriile firmelor aflate în insolvență, 1,9 miliarde de lei prin reducerea cu 10% a evaziunii, după reducerea CAS. Vom îmbunătăți colectarea, a răspuns Ponta la întrebarea ZF.
„Pentru ca scăderea CAS să aibă un impact pozitiv asupra firmelor care activează în România, ea trebuie să fie sustenabilă. Dacă ea va impune o creștere a altor impozite și taxe, ea nu va avea rezultatul scontat. În momentul de față, dacă vom adăuga la impactul scăderii CAS alte măsuri cu impact bugetar ajungem la concluzia că România va cunoaște o creștere a anumitor impozite în 2015 și va avea un deficit bugetar mai mare decât cel la care s-a angajat în fața Comisiei Europene“, spune Radu Crăciun, economistul-șef al BCR.
Ieri, premierul Victor Ponta a declarat că guvernul intenționează să adopte cât mai repede în perioada următoare bugetul și a reafirmat că nu va fi schimbată cota unică și nu cresc taxele. „Avem un buget pregătit care să continue creșterea economică și măsurile care până acum ne-au asigurat dezvoltarea.“
Contribuțiile de asigurări sociale au fost diminuate la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului.
Nesiguranța păstrării CAS redusă și în 2015 a determinat mulți angajatori să amâne deocamdată alternativa majorării salariilor angajaților, pentru a nu fi nevoiți să le taie anul viitor. În urma reducerii contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale la angajatori, deficitul sistemului de pensii publice va ajunge în 2017 la aproximativ 21 mld. lei (circa 2,7% din PIB), nivelul fiind de 21 de ori mai mare decât în 2008. Consiliul Fiscal a avertizat că, în condițiile creșterii deficitului la bugetul de pensii și deficitul bugetului consolidat se poate apropia „periculos“ de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB), fără identificarea unor măsuri compensatorii de amploare, concretizate în majorări sau extinderi de bază de impozitare și/sau reducerea unor cheltuieli.
Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie redus anul viitor la 1,4% din PIB, de la 2,2% din PIB în 2014, potrivit Programului de convergență transmis la Bruxelles.
La nivelul Uniunii Europene, România a fost, după Grecia, a doua țară cu cea mai dură ajustare fiscală structurală din Uniunea Europeană în 2010-2013, potrivit Eurostat.
Va merge Iohannis pe modelul german de austeritate?
Rămâne de văzut dacă noul președinte de etnie germană Klaus Iohannis va merge pe modelul nemțesc de austeritate.
Pentru Germania, cea mai mare economie europeană și cel mai mare partener comercial al României, 2015 va fi anul bugetului echilibrat - zeroul cel negru sau „schwarze Null“ în germană, politică cu foarte puțini fani în afara Germaniei. Unii critici au reproșat Germaniei că vrea să aducă bugetul la echilibru, limitând cheltuielile, în vremuri în care economia țării și zona euro au nevoie de investițiile germane.
Atât FMI, cât și Banca Centrală Europeană au cerut Germaniei să cheltuiască mai mult pentru a stimula creșterea economică în interior și în zona euro.
România, pe „podiumul“ ajustărilor fiscale din Uniunea Europeană
România a fost în perioada 2009-2013 printre țările postcomuniste unde ajustările fiscale au fost cele mai severe, alături de Letonia, Lituania, Rusia și Slovacia, deficitele bugetare din aceste țări scăzând cu 5% din PIB sau chiar mai mult în acest interval, arată un raport al FMI care analizează ultimul sfert de secol de tranziție pentru țările din regiune.
La nivelul Uniunii Europene, România a fost, cu excepția Greciei, țara cu cea mai dură ajustare fiscală structurală din Uniunea Europeană în perioada 2010-2014, ajustarea depășind 7% din PIB, potrivit Eurostat.
Criza financiară a afectat considerabil situația fiscală a țărilor în tranziție, veniturile bugetare reducându-se drastic în contextul prăbușirii cererii private.
Creșterea susținută în principal de cererea internă în perioada anterioară crizei a dus la creșterea veniturilor fiscale din impozitarea profitului și consumului. Totuși, politicile fiscale s-au dovedit mai puțin prudente decât păreau inițial. Oportunitatea de a folosi veniturile pentru reduceri mai consistente ale deficitelor a fost trecută cu vederea în anii de boom. Multe țări au adoptat reguli fiscale, dar acestea nu au ținut cont de ciclurile economice, conform raportului FMI „25 Years of Transision - Post-comunist Europe and the IMF“. Având în vedere povara fiscală deja mare, în majoritatea țărilor ajustarea va trebui să vizeze în special cheltuielile și îmbunătățirea modului în care sunt administrate și colectate taxele, spun specialiștii FMI.
În multe țări, chiar și acolo unde nivelul cheltuielilor a fost ajustat, structura cheltuielilor rămâne o problemă. Reformele privind aceste cheltuieli, în special în domeniul sănătății, al educației și alte sectoare ar putea crește eficiența cheltuielilor publice. Totodată, protejarea chetuielilor de capital și consolidarea practicilor bugetare pe termen mediu ar crește predictabilitatea, îndreptând politica fiscală către atingerea obiectivelor, inclusiv creșterea economică și reducerea sărăciei.
În România, cheltuielile făcute de stat cu proiecte de investiții însumau 8,1 mld. lei în septembrie anul acesta, față de 10,6 mld. în septembrie 2013.
Factorii demografici reprezintă și ei o provocare majoră pentru politicile bugetare și strategiile de creștere la modul general, având în vedere scăderea ponderii populației cu vârstă de muncă în total. Până în 2050, rata de dependență demografică pentru cei peste 65 de ani este așteptată să se dubleze.
Andra Oprescu
0 comments :
Trimiteți un comentariu