Bilanț 2014: Degeaba scade prețul banilor și al benzinei dacă firmele nu-și recapătă încrederea și nu încep să investească

Finalul lui 2014 a adus cea mai abruptă scădere de preț la combustibil, unul din costurile principale ale firmelor din România, iar dobânzile la credite au început și ele cât de cât să scadă. Cu toate acestea, economiei îi lipsește ingredientul cel mai de preț care să o facă să se învârtă: încrederea.

Firmele ezită să se implice în proiecte noi sau chiar să-și extindă capacitățile actuale de producție, iar o analiză ZF pe cele mai importante 12 sectoare din economie, care însumează businessuri de peste 400 de miliarde de lei, adică circa 40% din cifra totală de afaceri a companiilor din România, arată că 2014 a fost anul restructurărilor, al reorganizărilor și chiar al închiderilor de fabrici.

Investițiile în noi capacități de producție lipsesc, iar constructorii specializați în fabrici afirmă că 2014 a fost cel mai slab an din 2009 încoace.

Combustibilii s-au ieftinit cu 18% față de maximul din iulie 2014, benzina atingând un preț mediu de circa 5,25 de lei la sfârșitul lunii decembrie 2014, în condițiile în care barilul de petrol a coborât de la 115 dolari la 60 de dolari în aceeași perioadă, deci cu aproape 50%.

Firmele din sector afirmă că transmisia scăderii prețului nu se poate face integral pentru că jumătate din prețul benzinei este reprezentat de taxe.

Pe de altă parte, prețul baniilor, adică dobânzile la credite, este în scădere, dar nu suficient.

Astfel la o scădere dramatică a dobânzii de politică monetară, de la 4% în noiembrie 2013 la 2,75% în noiembrie 2014, dobânzile la credite pentru firme au cunoscut scăderi mai mici. Spre exemplu, la creditele în sold pe descoperit de cont în lei, pentru companii, dobânda a scăzut de 6,48 % la 6,09% în aceeași perioadă.

Scăderi mai bune au avut loc la dobânzile pentru credite noi, de circa un procent. Astfel, față de o dobândă la creditele noi în lei pentru companii în valoare mai mică de 4,5 milioane de lei de 7,79 % în noiembrie 2013, în noiembrie 2014 aceasta a ajuns la 6,84%.

Dobânzile pentru același tip de credit, dar cu valoare mai mare de 4,5 milioane de lei, au coborât de la 6,85% la 5,59%, după cum se vede în tabelul alăturat.

Problema este însă că stocul creditelor stagnează, iar puține companii au acces sau se încumetă să mai ia credite noi.

În 2009 și 2010 când, paradoxal, încrederea era mai mare decât acum, dacă prețul baniilor și al combustibililor s-ar fi redus la valorile de acum, inerția investițională de dinainte de 2008 s-ar fi manifestat și economia nu ar mai fi fost atât de zdruncinată de recesiune.

Într-un fel, aceste ușurări de costuri vin pentru multe întreprinderi prea târziu. Companiile au fost stoarse de lichidități în acești șase ani de criză, iar acum vine la soroc oprirea investițiilor din 2009 și 2010.

Firmele pur și simplu nu au cum să crească pentru că au oprit investițile în 2009 și 2010, când dobânzile băncilor au crescut în loc să scadă sau au scăzut prea puțin relativ la ceea ce cerea economia atunci, iar prețul combustibililor au urmat cu 100% trendul de creștere al barilului de petrol de pe piețele internaționale.

Degeaba au companiile acum costuri în scădere dacă piețele de desfacere nu se văd sau capacitățile lor de producție/sectoarele lor de activitate nu s-au așezat pe noi linii de business care au rămas pe creștere sau care vin puternic din urmă cum este e-commerce-ul.

Instabilitatea politică și lipsa încrederii în bugetul pe 2015 rețin companiile în a-și asuma  investițiile de care economia are nevoie. La acestea se adaugă faptul că mulți investitori străini, mai ales în industrie, văd o Românie care nu le mai poate aduce creșteri, ci doar  un loc unde trebuie să-și optimizeze investițiile deja făcute pentru o profitabilitate mai bună.

Așa se explică decizia GSK (farma) de a închide fabrica Europharm Brașov cu 250 de angajați și 463 de milioane de lei afaceri în 2012, exit-ul Procter&Gamble; (detergenți) de la Timișoara sau repetatele închidere de fabrici ale Friesland (lactate) în Transilvania.

Doar e eventuală scădere până la 0,5-1% a dobânzii de politică monetară, foarte improbabilă în condițiile tensiunilor de pe piețele valutare din est din cauza situației rublei, ar putea întrucâtva să compenseze această lipsă de încredere.

Businessul este iepure fricos. Chiar și când condițiile par că se îmbunătățesc, teama de vânător poate să fie prea mare și rămâne în vizuina sa.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Sorin Pâslaru