La fiecare salariu net de 1.000 de lei lunar, statul colectează, de la angajat și de la angajator, câte 696 de lei, adică aproape 70% din valoarea netă încasată de salariat pentru munca prestată.Mentalitatea populației trebuie schimbată, în așa fel încât toți contribuabilii să fie conștienți cât de mult plătesc la stat sub formă de taxe și impozite pe salariu și să fie conștienți atât de efortul angajatorului, cât și de suma de bani colectată de stat în raport cu calitatea serviciilor oferite pentru cetățeni, spun specialiștii.
„Dacă peste noapte românii contribuabili la bugetul de stat și-ar schimba percepția asupra lucrurilor și ar avea o imagine asupra banilor care le sunt luați în fiecare lună și dați mai departe unui sistem, aceștia ar căpăta un alt tip de responsabilitate față de ei, față de bani și față de societate, s-ar schimba mentalitatea. Micii întreprinzători au această imagine și sunt extrem de vehemenți în ceea ce privește taxele pe care le plătesc la stat, pentru că acești bani au o altă valoare în percepția lor decât o au pentru directorul financiar de la o multinațională“, a spus Rudolf Fedorovici, country regional representative în cadrul firmei de executive search Odgers Berndtson.
În opinia lui Fedorovici, discuțiile și ofertarea salariilor în termeni de „salarii nete“ este „o meteahnă care produce efecte negative în lanț“.
El mai arată că în țările avansate din punct de vedere economic, spre care aspiră și România, se discută despre salarii brute anuale.
„Doar la nivel de muncitori sau ospătari se mai discută despre salarii nete pe oră“, a completat el.
De aceeași părere este și Florin Godean, country manager al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară Adecco, care spune că, în general, ofertele salariale se fac „în brut“, excepția fiind în cazul muncitorilor necalificați, pentru că oamenii s-au obișnuit să gândească și să vorbească despre valori nete.
„În mare parte, în discuțiile cu colegii sau cu superiorii din alte țări toate discuțiile se poartă în nivelul salariului brut. Dacă s-ar discuta și în România de salarii brute, și angajatul ar înțelege astfel că pentru angajator este un efort mult mai mare să îi dea în fiecare lună salariul, pentru că poate în unele cazuri salariul net este de 1.000 de lei pe lună, iar costul total al angajatorului, cu taxe și impozite, dar și cu tot cu beneficii, să fie mult mai mare, de până la 4.000 - 5.000 de lei pe lună, ar fi o transparență mai mare“, a spus Godean.
Fluturașul de salariu ar trebui să fie obligatoriu
Toți angajații ar trebui să primească fluturași de salariu, pentru că o transparentizare fiscală a modului în care se plătesc salariile duce la o informare mai bună a oamenilor și abuzurile din partea angajatorilor ar putea fi evitate, este de părere Radu Nechita, conferențiar doctor și director al Centrului de Studii Regionale în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
„Fluturașul de salariu este util pentru că poate fi un document justificativ în cazul unor litigii de muncă, poate fi un instrument de protecție pentru salariați. Pe de altă parte, este un instrument pentru creșterea transparenței, pentru că pe fluturaș nu figurează doar salariul brut, ci și contribuțiile sociale ale angajatorului, care sunt numite în mod impropriu ale angajatorului. Spun acest lucru pentru că decizia de angajare a unei persoane generează costuri și beneficii, angajatorul își asumă salariul complet al angajatului, care include salariul brut și contribuțiile angajatorului. Nicio companie nu ar face o angajare dacă nu are un beneficiu cel puțin egal cu costurile salariatului“, a spus Radu Nechita.
Totuși, în companiile mari, fiecare angajat are acces la fluturașul de salariu, pe care îl poate verifica cu ajutorul CNP-ului și al unei parole. „În afară de expați, care vin cu sisteme de fiscalitate diferite, foarte puțini mai vorbesc despre salarii nete, în piață se negociază salariile în brut. Din 2010, noi avem o aplicație prin care fiecare angajat își poate vedea online fluturașul. Ei pot verifica, istoric, toți fluturașii de salariu de la angajare, câte zile de concediu mai au sau ce contribuții au plătite la pensii, șomaj sau sănătate“, a spus Andreea Voinea, directorul de HR al BCR, cea mai mare bancă locală de pe plan local, cu circa 7.300 de angajați.
0 comments :
Trimiteți un comentariu