Autostrăzile și drumurile naționale au primit 6,3 miliarde de lei (1,4 mld. euro) anul acesta, dar au fost cheltuiți doar 4,65 mld. lei (1 mld. euro). Pentru 2015, bugetul de 6,1 mld. lei (1,4 mld. euro) este majorat cu 30% pe hârtie, dar cheltuirea banilor este sub semnul întrebării.Cu doar 667 de kilometri de autostrăzi și un sistem rutier criticat puternic de investitori, fie ei străini sau locali, România a reușit anul acesta să cheltuiască doar 4,65 mld. lei (1 mld. euro) pe autostrăzi și drumuri naționale, în contextul în care propunerea inițială pentru 2014 prevedea o sumă mult mai mare, de 6,3 mld. lei (1,43 mld. euro), arată o analiză ZF pe baza informațiilor de la Ministerul Finanțelor.
Pentru anul viitor, guvernul propune 6,1 mld. lei (1,4 mld. euro) pentru autostrăzi și drumuri naționale, în plus cu 30% față de ce s-a cheltuit anul acesta.
„Se observă o încercare de reechilibrare a deficiențelor foarte grave din ultimii ani, în special cele legate de amputarea investițiilor. Nu știm însă dacă banii (pe care guvernul i-a propus pentru infrastructura rutieră în 2015 – n.red.) vor exista în mod real. Experiența tristă a ultimilor ani ne arată că există capacitate limitată în a susține sistematic proiectele de infrastructură“, afirmă Laurențiu Plosceanu, președinte al Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO).
Reducerea investițiilor publice în încercarea de a urmări un deficit bugetar cât mai mic și-a pus amprenta poate cel mai mult anul acesta asupra infrastructurii de transport. Realizările pe 2014 spun multe despre activitatea redusă din construcțiile de drumuri: doar 22 km de autostradă au fost deschiși circulației anul acesta.
Dincolo de dezbaterile privind bugetul pe 2014 al procurorilor, care au eclipsat alocările pentru alte domenii la fel de sau poate chiar mai fierbinți, precum infrastructura, educația sau sănătatea, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), responsabilă de proiectele de infrastructură „mare“, rămâne una dintre principalele piese din angrenajul guvernului, fiind una dintre cele mai „bogate“ companii de stat, dar și una dintre cele asupra cărora planează multe semne de întrebare privind risipa banilor din ultimii ani. Alocările la început de an pentru autostrăzi și drumuri naționale în perioada 2011-2014 s-au ridicat la aproape 26 de mld. lei (6 mld. euro), iar în aceeași perioadă au fost deschiși circulației doar 325 km de autostrăzi. În condițiile în care în România un kilometru de autostradă costă 6-7 milioane de euro, cu cei 6 mld. euro s-ar fi putut construi circa 1.000 km de autostrăzi, potrivit estimărilor ZF. Pe de altă parte, cele 6 mld. euro nu au mers doar spre proiecte de autostrăzi, ci și spre reabilitări de drumuri.
Cu toate acestea, la final de an, când s-a tras linia privind sumele care au intrat efectiv în drumuri naționale și autostrăzi, alocările au fost mult mai mici. Spre exemplu, anul acesta infrastructura rutieră „mare“ (autostrăzi și drumuri naționale) primise 6,3 mld. lei, dar, conform execuției bugetare preliminate, doar 4,65 mld. lei au intrat efectiv în proiecte de drumuri naționale și autostrăzi.
Semne că drumurile vor primi mai puțini bani în 2014 au venit încă din prima parte a anului. În primele nouă luni, CNADNR a efectuat plăți de doar 228 milioane de euro pentru autostrăzi, în condițiile în care alocările bugetare pentru întreg anul 2014 erau mai mult decât duble. Explicația pentru faptul că CNADNR a folosit mai puțin de jumătate din banii disponibili pentru autostrăzi în primele nouă luni ale anului vine și din faptul că statul a tăiat la sânge investițiile anul acesta, în încercarea de a urmări un deficit bugetar cât mai mic.
Astfel, guvernul a lăsat de izbeliște, printre altele, și infrastructura de transport, un domeniu în care pot fi create zeci de mii de locuri de muncă și care, în aval, poate stimula și alte industrii. Cheltuielile publice cu investițiile au scăzut cu peste 10% în primele zece luni ale anului, în timp ce bugetul a trecut pe excedent de 0,29% din PIB.
În prezent în România se află în lucru circa 180 km de autostrăzi, cu un cost total de circa 900 mil. euro - 1 mld. euro, potrivit estimărilor ZF. În ciuda faptului că lucrările pe șantierele de autostrăzi au demarat anul acesta, în unele cazuri mai timid, în altele în forță, industria construcțiilor rămâne în blocaj. Absența unor proiecte de anvergură în infrastructura de transport și în zona autostrăzilor s-a resimțit din plin în piața de construcții în primele zece luni ale anului. Astfel, lucrările de construcții au scăzut cu 10,9% în perioada ianuarie-octombrie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cel mai abrupt declin înregistrându-se în zona construcțiilor inginerești (de infrastructură), care au scăzut cu 26,6%.
Statul intenționează să aloce anul viitor un buget total de 14,7 mld. lei infrastructurii rutiere, feroviare, aeroportuare, navigabile și de metrou, arată o analiză ZF pe baza bugetului de stat pentru anul viitor, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Suma este în creștere cu peste 17% față de execuția preliminată pe 2014 pentru aceste tipuri de infrastructură de transport.
Bugetul CNADNR nu apare în dreptul propunerilor de buget pentru Ministerul Transporturilor, pentru că la finalul anului 2012, CNADNR a trecut de la Ministerul Transporturilor în subordinea Departamentului pentru Mari Proiecte (actualmente Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public-Privat și Promovarea Exporturilor).
În documentul privind bugetul de stat pe 2015 nu apar clar și defalcat sumele care vor ajunge la CNADNR, pentru că departamentul nu are aparat propriu de funcționare. Pentru a estima sumele destinate autostrăzilor și drumurilor naționale, ZF a luat în considerare capitolul „Transport rutier“ din cadrul bugetului Secretariatului General al Guvernului, care are în subordine Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură.
Printre proiectele de autostrăzi pe care statul le consideră prioritare anul viitor se numără câteva tronsoane pe care deja se circulă, așa cum sunt Orăștie-Sibiu (82 km) sau varianta de ocolire a Constanței la standard de autostradă (21,8 km), dar și tronsoane pe care lucrările abia au început anul acesta, așa cum este autostrada Sebeș-Turda (70 km).
0 comments :
Trimiteți un comentariu