Cu doar 667 de kilometri de autostrăzi, România se numără printre țările aflate la coada clasamentului european din perspectiva dezvoltării infrastructurii rutiere. În timp ce în Germania și în Italia primele autostrăzi apăreau încă din anii ’20, în România nevoia unor șosele de mare viteză a apărut abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea.Astfel, dezvoltarea schimburilor economice, a turismului și creșterea continuă a traficului rutier au pus pentru prima oară problema realizării unor autostrăzi și în România, potrivit informațiilor care apar pe site-ul companiei de proiectare Iptana. În perioada 1967-1969 au fost de altfel și întocmite primele proiecte privind o rețea de autostrăzi cu o lungime cumulateă de circa 3.200 de kilometri.
Proiectele vizau construcția unor tronsoane care să lege vestul de est, dar și nordul de sudul țării.
La peste 40 de ani distanță de momentul în care se realiza o hartă privind dezvoltările ulterioare ale rețelei de autostrăzi, România abia are puțin peste 660 de kilometri de autostrăzi.
Prima autostradă, București-Pitești, a fost deschisă în 1972, urmată fiind de tronsonul Fetești-Cernavodă al autostrăzii Soarelui, care a fost inaugurat în 1987.
După Revoluție, ritmul de construcție de autostrăzi a încetinit și chiar o bună perioadă de timp s-a oprit, abia în 2004 fiind deschis circulației primul tronson, între București-Fundulea-Drajna (tot pe Autostrada Soarelui).
Tot în 2004, statul român semna și unul dintre cele mai păguboase contracte din istorie, cel de construcție a Autostrăzii Transilvania de către americanii de la Bechtel. Pentru 52 de kilometri pe care i-au construit pe această autostradă, americanii au primit 1,4 miliarde de euro, contractul fiind reziliat anul trecut.
În 2007, a fost tăiată panglica inaugurală pe sectorul Drajna-Fetești de pe Autostrada Soarelui. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, România a avut posibilitatea să acceseze fonduri europene pentru a construi autostrăzi, astfel că pe harta țării s-au mai adăugat câteva sute de kilometri de autostrăzi, de la tronsoane precum București-Ploiești, până la finalizarea integrală a Autostrăzii Soarelui sau a Deva-Orăștie și Arad-Timișoara.
Cel mai “bogat” an la capitolul deschideri de circulație a fost 2012, când 128 de noi kilometri de autostrăzi au apărut pe harta țării, printre care și București-Ploiești.
Pe de altă parte, anul acesta au fost inaugurați doar 22 de kilometri de autostrăzi, pe tronsonul al treilea al șoselei Orăștie-Sibiu (între Cunța și Săliște).
În total, România are acum 667 de kilometri de autostrăzi, în condițiile în care la Revoluție avea deja peste 100 de kilometri. Nici acum România nu are o autostradă continuă care să lege vestul de est sau nordul de sud, iar planurile privind dezvoltarea infrastructurii rutiere s-au schimbat de la un ministru la altul.
Mulți reprezentanți din zona de business au acuzat în repetate rânduri lipsa de continuitate a strategiilor ca principal motiv pentru care construcția de autostrăzi a fost atât de înceată în România după Revoluție. Mai mult, construcția de șosele în general este cunoscută ca fiind una în care șpăgile și risipa de bani sunt cuvintele de ordine.
Odată ce construcția de autostrăzi a fost însă finanțată preponderent din bani europeni, atenția asupra posibilelor ilegalități a fost sporită. Nelu Iordache, proprietarul constructorului Romstrade, a fost spre exemplu arestat în urmă cu doi ani pe fondul unor suspiciuni privind deturnarea de fonduri europene.
0 comments :
Trimiteți un comentariu