Lovită prin devalorizarea rublei, Rusia ar putea contraataca perturbând piața cerealelor și pe cea de finanțare a SUA

Prăbușirea prețului petrolului și devalorizarea dramatică a rublei au adus pe teritoriul Rusiei cele mai „sângeroase” lupte ale războiului financiar mondial.

Cea mai recentă luptă de am­ploare din războiul finan­ciar pornit de marile puteri eco­no­mice în timpul crizei mon­diale se duce prin scăderea pre­me­ditată a prețului petrolului, însoțită de colapsul rublei, scrie CNBC. Piața de petrol este suprasaturată de SUA și statele mem­bre OPEC, în frunte cu Arabia Sau­dită. Lovitura este grea pentru economiile mai slabe care de bazează pe exporturile de hidrocarburi, dar deosebit de dură pentru Rusia. Anul trecut, vânzările de țiței și de gaze naturale au contribuit cu aproape 70% la veniturile din export ale Rusiei. Tot în 2013, 50% din veniturile bugetului federal au provenit din taxele impuse pe activitățile de extracție de minerale și din taxele vamale pe exporturile de petrol și de gaze.

Putin preferă să protejeze companiile de stat

Prăbușirea rublei, cu aproape 50% față de dolar de la începutul anului, vine în con­di­țiile unor decizii controversate ale Băncii Rusiei. Lipsa unor intervenții de amploare ale băncii centrale este cea mai „șocantă” dintre acestea, consideră Brian Kelly, fonda­torul companiei de investiții Brian Kelly.

„Implicit sau explicit, se pare că președintele rus Vladimir Putin a permis «o spargere» la rezervele valutare ale băncii centrale pentru a-i proteje pe oligarhi și companiile de stat. Aceste companii au emis obligațiuni în ruble și fie le-au convertit imediat în dolari americani, fie au folosit datoriile ca garanții la banca centrală”, a explicat Kelly într-o opinie publicată de CNBC. Banca Rusiei avea opțiunea de a apăra rubla dând speculatorilor din rezervele valutare sau de a da aceste rezerve companiilor controlate de stat. „Lipsa unor intervenții decisive pe cursul de schimb sugerează că banca centrală a ales a doua variantă”, spune analistul.

Impactul economic al deciziei va fi simțit probabil de cetățenii ruși în condițiile în care aceștia se confruntă cu inflație de peste 10%. Dacă Putin nu gestionează corect situația internă, Rusia s-ar putea să se confrunte cu turbulențe sociale care ar putea amenința puterea lui Putin. De aceea următoarea mișcare făcută de președintele rus va defini următoarea bătălie din războiul financiar global. Principalele fronturi vor fi probabil piața cerealelor, titlurile de trezorerie ame­ricane și aurul.

Rubla cu acoperire în aur

O mișcare cu efecte cât de cât puternice ar fi un atac financiar din partea Rusiei pe pia­ța titlurilor americane de trezorerie. Rusia este unul dintre principalii creditori ai SUA și „printr-o simplă apăsare pe buton își poate descărca portofoliul“, spune Kelly. În felul acesta, Moscova ar putea obține valuta de care are nevoie foarte mult și ar putea a­fec­ta economia americană forțând majo­ra­rea costurilor de împrumut. Cu rezervele va­lu­tare refăcute, Moscova ar putea acționa pentru susținerea rublei, plata datoriilor companiilor de stat sau să cumpere aur. Cu o monedă cu acoperire în aur, Rusia și-ar re­zol­va problema inflației și ar tempera ne­li­niștea populației.

Frontul cerealelor

Unii analiști consideră că principalul scop al invaziei rusești în Crimeea și destabilizarea Ucrainei de către Moscova este obținerea controlului orașalor-port de la Marea Neagră, prin care trec aproape 30% din livrările totale de cereale la nivel mondial. Controlul acestor porturi ar fi pentru Putin o armă economică formidabilă.

În condițiile în care continuarea actelor de agresiune în Ucraina va aduce cu siguranță noi sancțiuni internaționale contra Moscovei, este puțin probabil ca Putin să-și mărească eforturile în acest sens. Totuși, Moscova a început să acționeze pe frontul cerealelor. Săptămâna trecută autoritățile rusești au tăiat informal exporturile de cereale, permițându-le către doar câteva state, după ce a invocat controlate fito-sanitare mai stricte.

Rusia frânează exporturile care scumpesc pâinea pe piața internă refuzând să emită certificatele de care au nevoie vânzătorii și cumpărătorii de cereale, notează Bloomberg. Pe o piață normală, când oferta este mai mică, prețul crește. Când Moscova a luat această decizie, prețul grâului urca pentru a șasea zi la rând. Însă urmarea deciziei a fost că vineri prețul grâ­ului a înregistrat cea mai mare scădere din iulie pe bursele americane, în condițiile în care a devenit clar că exportatorii americani nu vor beneficia de golul lăsat de ruși, potrivit Bloomberg. În schimb, de câștigat vor avea producătorii de cereale din UE.

„Pentru grâul polonez, unguresc, ger­man și chiar și cel românesc și cel bulgar, da­că a mai rămas ceva, sunt vești bune ce au fă­cut rușii”, a afirmat pentru agenția Thom­son Reuters James Dunsterville, analist la AgFlow.

În condițiile deprecierii drastice a rublei, Rusia, al patrulea cel mai mare exportator de grâu la nivel mondial, se confrunta cu exporturi record.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru