
Mutările Rusiei, al patrulea cel mai mare exportator de grâu la nivel mondial, au trimis panică în piețe, astfel că prețul grâului pentru ianuarie a trecut ieri de 200 euro/tonă la Paris, cel mai mare nivel din ultimele șapte luni.
„Cred că situația din Rusia ar putea provoca panică într-un fel în piață, dar în același timp nu văd creșteri radicale de preț. Rusia își va păstra poziția de importator important la Marea Neagră și va livra marfă clienților tradiționali“, a declarat pentru ZF analistul ucrainean Sergey Feofilov.
Cu șase luni înainte de încheierea sezonului comercial și de noua recoltă de grâu din vara anului 2015, Rusia are puține pârghii pentru a stopa exporturile având în vedere că decizia de a stopa livrările trebuie luată cu cel puțin două luni înainte de a intra în vigoare, iar traderii ruși au avut exporturi record în perioada iulie-decembrie, astfel că ritmul de export ar fi urmat oricum să scadă în mod natural.
Autoritățile moscovite au găsit soluția de a limita ritmul de export prin pârghia sanitar-veterinară și emiterea de licențe de export doar pentru piețele-cheie precum Egipt, Turcia, Armenia sau India. „Clienții tradiționali ai grâului rusesc se așteaptă ca aceștia să livreze în continuare marfă“, a spus Feofilov.
Chiar și în condițiile unei piețe cu echilibru confortabil între cerere și ofertă, poziția Rusiei are impact în piața cerealelor de la Marea Neagră până la Chicago și crește lipsa de certitudine privind evoluțiile viitoare de preț.
Creșterile de preț pe piața grâului înseamnă marje mai mari pentru fermierii care au decis să stocheze și nu au vândut imediat după recoltă.
Companiile românești din agrobusiness pot beneficia limitat de efectele pe care criza rusească le are pe piața grâului pentru că fermierii s-au grăbit în vară să renunțe la grâne iar traderii au exportat deja 2,7 milioane de tone, adică 60% din marfa disponibilă pentru a fi vândută în străinătate. Până la noua recoltă mai sunt de vândut 1,7 milioane de tone de grâu. Situația arată riscurile la care este supusă agricultura românească în lipsa unei strategii coerente de export pe acest segment și a incapacității fermierilor de a se expune pe o plajă largă de prețuri pe parcursul întregului sezon pentru a diminua riscul și pentru a genera un flux de numerar constant în conturile companiilor.
Vânzările de după recoltă ale fermierilor sunt justificate de lipsa de cash și de presiunea facturilor pentru îngrășăminte și pesticide cumpărate cu plata la termen.
Fermierii din România au recoltat în vară 7,4 milioane de tone de grâu, în creștere cu 1,3% față de sezonul precedent, dar calitatea a fost afectată de ploile de la momentul recoltării. Producția locală de grâu este a cincea cea mai mare din Uniunea Europeană și reprezintă 5% din producția blocului comunitar și 1% din întreaga recoltă mondială.
Recolta din 2014 a fost aproape de maximul istoric, fiind a șasea cea mai mare producție din istorie.
0 comments :
Trimiteți un comentariu