TOP 10 evenimente pe plan intern în 2014. Un an marcat de reducerea CAS, dobânzi și inflație la minime istorice, consolidări bancare, alegeri și condamnări spectaculoase

Fără a fi din cale afară de spectaculos, 2014 a fost un an marcat de câteva evenimente cu bătaie lungă, alegerile prezidențiale fiind principalul moment politic, în vreme ce, în plan macroeconomic, decizia Executivului de a reduce CAS cu cinci puncte a fost momentul anului, dar alături de alte două cu implicații negative – taxa pe stâlp și noua acciză la combustibil. În planul creșterii economice situația este mai bună, creșterea așteptată urmând a fi de peste 2,5%, față de 2,2% cât se anticipa la începutul anului. Volumul creditării nu a crescut spectaculos,dar dobânzile au ajuns la minime istorice, impulsionate de deciziile BNR de reducere a dobânzii-cheie. Inflația este și ea la minime istorice. Guvernul a fost ajutat de dobânzile reduse cu care Finanțele se împrumută de pe piețe. Deși nu a avut pe cap presiuni foarte mari, guvernul s-a încadrat în ținta de deficit în prima parte a anului, sacrificând investițile, ceea ce s-a văzut în evoluția lucrărilor de construcții care au o contribuție negativă la creșterea PIB.

Imposibilul devine realitate: Iohannis îl zdrobește pe Ponta în alegeri

Zece procente, adică un milion de voturi, a fost avantajul pe care Victor Ponta l-a avut în fața lui Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale din noiembrie. Cu toate acestea, ceea ce părea imposibil să se petreacă s-a petrecut, iar alegerea lui Klaus Iohanis în funcția supremă în stat, în al doilea tur de scrutin din 16 noiembrie, a schimbat din temelii orice aranjament politic pe termen lung. Victor Ponta a rămas premier, deocamdată, schimbarea de gardă la PSD s-a amânat, iar în PNL, după cum se vede, Iohannis a căpătat o influență pe care nu o avea nici când era președintele acestei formațiuni. Iohannis a vorbit în mai multe rânduri despre intenția sa de a aduce PNL la guvernare (PNL se află acum în plin proces de fuziune cu PDL, proces care se va finaliza în 2016), ceea ce obligă PSD să fie foarte atent nu doar la felul în care își asigură majoritatea parlamentară, ci și la cum se petrec lucrurile în propria curte. O schimbare a lui Victor Ponta din fruntea PSD, ca urmare a pierderii alegerilor, va avea drept consecință, aproape sigur, plecarea sa și din fruntea guvernului. Dar acest lucru ar însemna, efectiv, pierderea puterii și intrarea în opoziție - de aceea, ceea ce se petrece acum la PSD este un joc pe sârmă.

Iulian Anghel

Reducerea CAS cu 5% la angajator lasă mai mulți bani în economie

Decizia guvernului Ponta de a reduce cu 5 puncte procentuale contribuțiile de asigurări sociale pentru angajatori de la 1 octombrie 2014 a fost o surpriză plăcută pentru mediul de afaceri. De asemenea, realizarea bugetului pentru anul 2015 luând în considerare această măsură este benefică, de vreme ce firmele au la dispoziție mai mulți bani pentru investiții sau pentru creșteri salariale.  Guvernul estimează că prin reducerea contribuțiilor la pensii (CAS) la angajator cu cinci puncte procentuale firmele private vor rămâne cu suma de 4,8 miliarde de lei anual la dispoziție, bani economisiți din bugetul de cheltuieli pe care îl aveau până acum cu forța de muncă. Nivelul ridicat de fiscalitate pe forța de muncă este una dintre principalele probleme reclamate de către investitori, având în vedere că, pentru ca un angajat să primească un salariu net de 1.000 de lei, cheltuiala salarială totală a angajatorului este de 1.696 lei (după reducerea CAS cu 5% la angajator). Un studiu de impact realizat de Ministerul Finanțelor privind efectele reducerii CAS arată că această măsură ar putea conduce la crearea a 70.000 de noi locuri de muncă în fiecare an.

Adelina Mihai

Anul cifrelor mici la dobânzi și inflație

Inflația aflată în prezent sub pragul de 1,5% pe fondul cererii slabe a permis băncii centrale să coboare cu dobânda-cheie la lei la un minim istoric de 2,75% pe an, ceea ce a forțat ieftinirea creditelor, dar și reducerea bonificațiilor la depozite. BNR a tăiat de cinci ori dobânda-cheie la lei anul acesta, iar analiștii așteaptă o nouă reducere în ședința din luna ianuarie. Dobânzile la creditele ipotecare au ajuns la 5-6% pe an, la jumătate față de nivelul de anul trecut, în timp ce clienții care vor un credit de consum se pot împrumuta și la rate de 10% pe an. Dobânzile la creditele de consum erau de 25% pe an în 2009-2010. Bancherii sunt însă foarte selectivi și nu oricine se califică acum pentru un credit, vizați fiind clienții cu venituri mari și cei care își încasează salariul în cont deschis la banca creditoare. La depozite, dobânzile au ajuns la 3% pe an, dar românii continuă să-și pună economiile la bancă, în condițiile în care sunt puțin familiarizați cu alte instrumente de plasament.

Ciprian Botea

Operațiunea de rebranding a costat 15 milioane de euro. Foto: Octav Ganea

Trecerea Cosmote și Romtelecom la „T“

Gigantul german Deutsche Telekom a făcut în acest an un pariu pe termen lung pe România, după ce a aprobat trecerea companiilor locale Cosmote și Romtelecom la brandul său „T“, sperând că astfel grupul va putea „rupe“ mai ușor clienți de la rivali precum Orange sau Vodafone. Rebrandingul Cosmote și Romte­lecom a fost cea mai mare operațiune de acest tip de pe piața locală de comunicații, în care au fost implicați peste 2.000 de oameni - și care a avut un buget de aproape 15 milioane de euro. Grupul a anunțat cu ocazia rebrandingului că își propune să „cutremure“ piața locală de comunicații, dar nu prin lansarea unor „războaie ale prețurilor“, ci convingând utilizatorii să migreze către pachetele care combină serviciile de telefonie și internet fix și mobil cu cele de divertisment și TV, folosindu-și astfel avantajul strategic competitiv în fața rivalilor Orange și Vodafone, care nu au și operațiuni fixe. Grupul german va avea răbdare să obțină rezultate din România, o piață în care prețul este pentru o largă categorie de clienți principalul criteriu de selectare a furnizorului de servicii de comunicații, a declarat Claudia Nemat, membru în boardul grupului german Deutsche Telekom. „Piața din România este una dură, însă credem în ea, altfel nu am fi realizat trecerea la «T»“, a spus ea.

Adrian Seceleanu

Fotografie de grup la momentul intrării Electrica în prima ligă a companiilor de pe bursă. Fotograf: Silviu Matei

Listarea Electrica, cea mai mare ofertă publică din istoria Bursei

Grupul de distribuție și furnizare a energiei Electrica a intrat în prima ligă a companiilor de pe bursă în urma celei mai mari oferte publice de listare din istoria Bursei de la București. Electrica a atras de la investitori 1,95 miliarde de lei (444 mil. euro) prin oferta care a vizat 51% din capitalul companiei, restul rămânând în mâinile statului. Distribuitorul de electricitate a fost și a doua companie românească care s-a listat concomitent și pe bursa de la Londra, prin intermediul unor instrumente financiare numite certificate globale de depozit (GDR). După listare, în urma căreia Electrica a devenit a șasea companie după capitalizarea bursieră de la București, acțiunile cu simbolul EL au crescut cu 20% pe fondul zvonurilor, ulterior confirmate, că grupul dorește să răscumpere activele deținute în România de grupul italian Enel. În luna noiembrie, Electrica a fost inclusă în indicele MSCI care urmărește valoarea principalelor companii de pe piețele de capital de frontieră, intrând astfel în colimatorul unor fonduri de investiții cu active de 12,4 miliarde de dolari. Din indice fac parte alte cinci companii românești, inclusiv OMV Petrom și Romgaz.

Ioana Tudor

Anul dosarelor grele

Anul 2014 a fost marcat de finalizarea sau de deschiderea unor dosare grele, în care oameni politici considerați intangibili sau oameni de afaceri extrem de puternici au ajus în arest sau au fost condamnați definitiv. A început în primăvară cu condamnări în dosarul transferului de fotbaliști – au fost condamnați - George Copos, Mihai Stoica, Gică Popescu, Ioan Becali, Victor Becali, Cristi Borcea, Jean Pădureanu și Gigi Nețoiu. În vară, fost dat verdictul în cazul listării Rompetrol în aprilie 2007: manipulare a bursei. Au fost pronunțate 11 condamnări, numele cele mai cunoscute find ale lui Sorin Roșca Stănescu și Sorin Pantiș. În dosarul ICA, Dan Voiculescu a primit în august 10 ani de închisoare. După gratii au ajuns și puternicii Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan, Gabriel Sandu și Nicolae Dumitru (NIRO), care sunt urmăriți penal în dosarul Microsoft. Șefa Siveco Irina Socol este cercetată și ea într-un alt dosar. În toamnă aveau să explodeze dosarele restituirilor ilegale de proprietăți, care au culminat cu arestarea șefei DIICOT Alina Bica. Într-un alt dosar de retrocedări ilegale de păduri a fost arestat și puternicul politician Viorel Hrebenciuc. În dosare separate continuate și anul acesta, aproape un sfert dintre șefii consiliilor județene sunt cercetați pentru fapte de corupție.

Iulian Anghel

În imobiliare a fost anul Papalekas

Omul de afaceri Ioannis Papalekas trăiește și face afaceri în România de aproape 15 ani, dar 2014 va fi cu siguranță un an pe care îl va ține minte. După ce în vara anului trecut a fondat compania Globalworth, pe care a listat-o pe bursa de la Londra, anul acesta a fost extrem de activ în ceea ce privește dezvoltarea portofoliului imobiliar, care a ajuns la o valoare de aproximativ 700 mil. euro. Printre realizările anului 2014,  Papalekas poate menționa că a convins grupurile Vodafone și Telekom să îi devină chiriași în birourile pe care le va dezvolta în nordul Capitalei și a semnat contracte de achiziție a trei noi clădiri de birouri dezvoltate de grupurile Bog’Art (Raul Doicescu), Skanska și Nusco, valoarea acestor tranzacții ridicându-se la 133 mil. euro. Totodată, el a reușit să răscumpere clădirile BOB și BOC din Pipera de la un fond al băncii germane Deutsche Bank. În plus, Papalekas a făcut și un prim pas în afara Bucureștiului, cumpărând un parc logistic la marginea Timișoarei în care construiește fabrici noi pentru grupurile germane Continental și Elster. Pe final de an, Papalekas a fost pus și în situația de a da explicații procurorilor DIICOT în dosarul de delapidare a SIF Muntenia și SIF Banat, ocazie cu care discretul investitor a fost fotografiat în premieră de fotoreporterii români.

Cristi Moga

Creșterea vânzărilor de mașini în 2014 a fost de 24% comparativ cu 2013. Foto: Silviu Matei

Din nou la peste 100.000 de autovehicule

În 2014 vânzările de autovehicule revin la peste 100.000 de unități, în creștere cu 24% față de anul anterior, acesta fiind primul an „pe plus“ după 2007. Dintre acestea, peste 70% din vehicule au fost achiziționate de către firme, față de numai 40% în 2007 și 2008, potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importa­torilor de Automobile (APIA). Anul acesta vânzările de mașini noi, în special cele achiziționate de către persoane fizice, au fost puternic susținute de programul Rabla, prin care s-au vândut aproape 20.000 de mașini noi, față de numai 13.500 în 2013. Astfel, pe fondul programului de casare procentul persoanelor fizice din total piață a urcat la 41% în luna mai, în timp ce în noiembrie, fără acest program, cota acestora a scăzut la 28 de procente. În acest an segmentul pieței cu cele mai mari creșteri a fost cel al vehiculelor comerciale, care au urcat cu aproape 30%, în timp ce vânzările de autoturisme s-au apreciat cu 23%. Pe de altă parte, importurile de mașini vechi urcă din nou la peste 200.000 de unități, cu toate că sunt în scădere față de anul anterior.

Bogdan Alecu

Rămân mai puține bănci

Procesul de consolidare a sistemului bancar, o piață pe care 40 de bănci se luptă pentru active de 80 mld. euro, a accelerat anul acesta după ce în 2013 fusese spartă gheața tranzacțiilor bancare prin schimbarea acționarilor unor bănci de talie mică și prin vânzări de portofolii de credite. Cel mai important eveniment al anului din acest punct de vedere este de departe acordul dintre Banca Transilvania și Volksbank, prin care banca de la Cluj preia activele de circa 3 mld. euro ale austriecilor și țintește a doua poziție din sistemul bancar. De asemenea, grupul maghiar OTP Bank, care deține deja o bancă locală, va achiziționa și Millennium Bank, după ce în vară a semnat un acord cu grupul portughez care deține banca. Și Nextebank și-a schimbat anul acesta proprietarul și a trecut de la grupul maghiar MKB la fondul de investiții Axxess Capital. Nextebank ar fi vrut să fuzioneze cu Carpatica, dar propunerea a fost refuzată de acționarii băncii de la Sibiu. Tot anul acesta, RBS a transferat portofoliul corporate către Uni-Credit, care preluase anul trecut și portofoliul de retail al britanicilor.

Ciprian Botea

Ziarul Financiar a lansat proiectul „România 5% creștere economică“

Ziarul Fi­nan­­ciar a de­marat anul aces­ta proiectul „Ro­­­­­mânia 5% creștere eco­nomică“, prin care a mobilizat clasa de bu­si­ness auto­htonă – antreprenorii și companiile – pentru a crea o platformă de relansare economică. Proiectul s-a concretizat într-o serie de propuneri de măsuri care ar asigura creșterea anuală a economiei cu 5% și trecerea la euro în 2019.  Situația actuală arată că România are un PIB per capita la o cincime față de statele din vestul Europei, o creștere economică estimată la 2,2%, doar două companii cu acționariat local aflate în top 100 exportatori, în timp ce doar jumătate din populația aptă de muncă este angajată. România a ajuns un simplu furnizor de forță de muncă slab calificată, care își exportă resursele sub formă brută, iar antreprenorii abia mai pot fi identificați pe harta businessului local. România a avut anul trecut un PIB per capita de aproape 9.000 de dolari, printre cele mai scăzute din regiune și a cincea parte din PIB-ul per capita al Germaniei, cea mai puternică economie europeană. România mai are de recuperat până să ajungă la nivelul record din 2008. PIB-ul a crescut timid, dar fără un avans de minimum 5% anual nu va avea șansa să prindă din urmă celelalte economii europene.

Ioana David

Sursa:
Ziarul Financiar