Decizia BCE de a injecta 1.080 mld. euro pe piețele financiare a fost bine primită de piețele financiare occidentale, unde bursele au crescut vineri cu 1-2%. Pentru România, acest program prin care BCE cumpără de pe piața secundară titluri de stat și chiar obligațiuni corporative, mărind masa monetară, înseamnă o ieftinire a creditului în euro, dar și în lei, având în vedere că nu se întrevăd presiuni asupra cursului leu/euro, ci dimpotrivă. BNR este așteptată să reducă dobânda de politică monetară săptămâna următoare, dar întrebarea este dacă dobânda va ajunge sub 2%, față de 2,5% în prezent. Creditarea se dovedește încă anemică pentru că lipsește încrederea în economie.BNR are un spațiu de manevră mai mare pentru relaxarea politicii monetare - după decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe piețe prin politica de quantitative easing (QE) - și poate să continue reducerea dobânzii-cheie până la minimul istoric de 2% sau chiar sub acest nivel, urmând să diminueze gradual și rezervele minime obligatorii, potrivit unor analiști.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în 4 februarie, când va fi analizat și noul Raport trimestrial asupra inflației. În prima ședința de politică monetară din acest an banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%, cel mai redus nivel din istorie.
Rămâne de văzut dacă BNR va miza în continuare pe menținerea ratei reale a dobânzii de politică monetară în teritoriul pozitiv, pentru a susține economisirea internă, și dacă va fi ajustată prognoza de inflație pentru 2015.
România are acum o rată a dobânzii de politică monetară real pozitivă (diferența dintre dobânda-cheie și rata inflației). Dobânda de politică monetară este mai mare cu 0,3% decât inflația prognozată pentru sfârșitul acestui an la 2,2%. Și după tăierea ratei-cheie la 2,2%%, rata dobânzii de politică monetară ar rămâne real pozitivă. La foarte multe bănci centrale nu mai există rate pozitive. Intervalul țintă pentru inflație pentru 2015 este de 2,5% Ă/- 1 pp în jurul țintei centrale.
Sunt șanse mari ca BNR să reducă mai rapid dobânda de politică monetară la 2% după decizia BCE de a injecta în piața europeană 1.000 mld. euro, iar următorul pas va fi intrarea sub acest nivel, a declarat la ZF Live Florin Cîțu, analist financiar și fost director de trezorerie în cadrul ING Bank România.
„Deciziile BCE au consolidat perspectiva unor noi măsuri monetare de relaxare pe plan intern. Prin prisma acestor măsuri, dar și a evoluțiilor macroeconomice din România, ne așteptăm la noi măsuri de relaxare monetară din partea BNR“, consideră și Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
BRD-SocGen anticipa la începutul acestei luni reducerea dobânzii-cheie în acest an chiar până la 2%.
Pe de altă parte, scenariul UniCredit lua în considerare viitoare reduceri ale dobânzii-cheie la 2% în ipoteza persistenței riscurilor dezinflaționiste provenind de la inflația importată, dacă BCE aplică programul de relaxare cantitativă și în situația în care prețul petrolului rămâne la un nivel redus. Inflația foarte scăzută din primele luni ale anului 2015, creșterea economică firavă, posibila menținere a creditării totale în teritoriul negativ și nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european au încurajat BNR să taie în ianuarie din nou dobânda-cheie, mișcarea fiind anticipată de majoritatea analiștilor. Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit au fost menținute. Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât în 2014 până la 10% și RMO la valută au fost ajustate până la 14%.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea anul trecut că economisirea internă este o sursă stabilă de finanțare a activității economice, a investițiilor din România și nu trebuie sub nicio formă să o descurajăm.
Dobânzile au scăzut mult în Europa, iar cei care au economii caută soluții mai avantajoase pentru plasarea banilor. Sistemul bancar local și-a redus dependența de finanțarea externă. Creșterea depozitelor și menținerea pe o traiectorie descendentă a creditării au făcut ca economiile clienților să acopere în totalitate portofoliile de credite. Însă, ritmul de creștere a depozitelor a decelerat în condițiile continuării programului de relaxare monetară derulat de BNR, care odată cu scăderea dobânzii-cheie la minime istorice a creat spațiu băncilor pentru tăierea bonificațiilor la depozite. Ajustarea dobânzilor la credite și la depozite depinde de evoluția dobânzilor din piața interbancară, care sunt influențate de modificarea dobânzii-cheie, dar și de nivelul lichidității din sistem.
Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost înjumătățită de la 5% la 2,5% a avut impact asupra clienților băncilor, care se împrumută în lei la dobânzi de 7% pe an, față de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă mai primesc doar 3%, în timp ce în 2013 dobânda medie depășea 5% pe an.
În urma relaxării politicii monetare dobânzile la credite și la depozite ar putea să scadă, însă nu imediat și nu cu aceeași amplitudine, iar procesul de reducere a expunerilor băncilor-mamă va continua, dar într-un ritm mai lent decât în trecut, după cum au spus analiștii economici. În aceste condiții, creditarea în lei va continua să crească și este posibil să vedem și o dinamică pozitivă a economisirii, chiar dacă dobânzile sunt în scădere, având în vedere lipsa stimulentelor pentru investiții și consum, potrivit analiștilor. Pe termen scurt, BNR anticipează menținerea traiectoriei ratei anuale a inflației sub limita inferioară a intervalului țintei staționare ca efect al influenței exercitate de evoluția prețului petrolului pe plan mondial și al persistenței deficitului de cerere agregată.
Cum a evoluat inflația și dobânda-cheie anul trecut
Anul 2014 a adus inflația anuală la un minim istoric neașteptat de 0,83%. Iar inflația scăzută a fost unul dintre factorii care au permis BNR să accelereze procesul de relaxare a politicii monetare. Dobânda-cheie a fost tăiată în 2014 de cinci ori, până la minimul istoric de 2,75%.
Rata inflației din zona euro a coborât deja în teritoriu negativ în decembrie pentru prima oară din septembrie 2009, potrivit Eurostat, ca urmare a scăderii prețului petrolului și a încetinirii ritmului de creștere a economiilor din zona euro. Analiștii de la Raiffeisen Bank anticipau că o mutare temporară a ratei anuale a inflației în teritoriul negativ nu este exclusă în acest an.
Banca centrală estima anul trecut că rata anuală a inflației va coborî sub 1,5% în primul trimestru din 2015, limita inferioară a intervalului din jurul țintei de 2,5%, pentru ca ulterior să revină la acest nivel în trimestrul al doilea și să urce până la sfârșitul anului la 2,2%.
Decizia băncii centrale de relaxare a politicii monetare este influențată de evoluția inflației, a cursului de schimb, a politicii fiscal-bugetare, dar și de contextul politic intern și internațional.
0 comments :
Trimiteți un comentariu