Fabricile românești se luptă pentru modernizarea metroului din Budapesta. La București nu au avut loc de străini

Electroputere VFU Craiova, parte a grupului Grampet controlat de Gruia Stoica, și Astra Arad, deținută de Valer Blidar, au anunțat în această săptămână că participă în consorțiu la licitația de 200 de milioane de euro pentru modernizarea garniturilor de metrou din Budapesta.

Astfel, după ce compania deținută de Valer Blidar n-a avut loc printre străini la ultima licitație pentru construcția de metrouri pentru subteranul bucureștean din cauza unor condiții puse de Metrorex care elimină din start companiile românești, acesta s-a asociat cu o altă companie românească pentru a „pune amprenta” pe metroul vecinilor de la nord-vest. Omul de afaceri român spunea recent că principalul obiectiv al anului 2015 este câștigarea de noi contracte în străinătate “pentru că în România nu se poate“.

Metroul din Budapesta are patru linii, la fel ca cel din București. Cea de-a patra linie de metrou a fost deschisă la Budapesta anul trecut în prezența premierului Viktor Orban. Această nouă linie, cu o lungime de 7,4 kilometri și zece stații, a fost construită în opt ani, potrivit Daily News Hungary.

Magistrala 4 a fost proiectat

ă

î

n anii 1970,

î

ns

ă

construc

ț

ia a

î

nceput

î

n 2004

ș

i a fost terminat

ă

, dup

ă

mai multe am

â

n

ă

ri,

î

n martie 2014.

Lungimea rețelei de metrou din București se întinde pe circa 69 de kilometri distribuiți pe patru linii magistrale și 51 de stații.Comparativ, lungimea rețelei de metrou din Budapesta este de circa 40 de kilometri.

În competiție pentru modernizarea metroului din  Budapesta se mai află alți șase participanți, dintre care producătorul francez Alstom, producătorul ceh Skoda și companii din Rusia și Ungaria.

C

ompania Metrorex, ce admi­nis­treaz

ă

transportul subteran din Capital

ă

,

a cumpărat în ultimii 15 ani 44 de trenuri de la suedezii de la Bombardier și 16 de la spaniolii de la CAF, pe care a plătit în total circa 400 de milioane de euro, astfel că mare parte din trenurile de generație veche IVA, produse la Arad, vor fi scoase din exploatare. în timp ce metrourile din subteranul bucureștean sunt de fabricație străină, fabricile din România de vagoane duc lipsă de comenzi interne. Ultimul tren de metrou produs în România a ieșit de pe linia de fabricație în 1992.

Metrorex a anunțat în noiembrie că

va cump

ă

ra cu 47 de milioane de euro

î

nc

ă

8 trenuri de metrou de la spaniolii de la CAF, de la care a achizi

ț

ionat p

â

n

ă

acum 16 trenuri de metrou

î

n urma acordului din 2011.

Omul de afaceri Valer Blidar, care deține fabrica Astra Vagoane Călători din Arad, desprinsă din fosta între­prindere de Vagoane Arad, care a produs primele garnituri pentru metroul bucureștean, spunea că poate produce trenuri de metrou la Arad și poate oferi și mentenanță, însă din cauza lipsei de cerere pe piața internă nu a putut demara producția.

Blidar este unul dintre puținii români care dețin fabrici construite în pe­rioada industrializării masive a Ro­mâniei din anii ’70 - ’80. În 2013, toa­tă producția de vagoane a omului de afa­ceri a mers la export.

Electroputere VFU Craiova, parte din grupul Grampet,  a anunțat anterior că va produce 360 de locomotive în următorii zece ani în parteneriat cu Caterpillar Inc, cel mai mare producător de motoare din SUA. Locomotivele vor fi vândute în străinătate.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mădălina Panaete