INS a revizuit ieri în creștere ușoară, +0,1%, (date provizorii 2), de la 3,2 la 3,3% (date ajustate sezonier) avansul PIB din trimestrul al treilea 2014, întărind observația că evoluția bună vine din consumul intern. La 9 luni creșterea PIB a fost ajustat de la 2,8% la 2,9%.În aceeași vreme însă, Banca Mondială anticipează pentru acest an o creștere a economiei românești de 2,9%, cu 0,3 puncte procentuale sub estimarea din iunie anul trecut, și a revizuit ușor, într-un document publicat ieri, estimarea referitoare la creșterea economică din 2014, la 2,6%, de la un nivel de 2,7% anticipat în octombrie.
Cifrele Statisticii publicate ieri nu modifică sensibil peisajul macro cunoscut, dar întăresc faptul că, în T3 2014, pe partea utilizare, consumul final a avut o contribuție esențială la creșterea PIB de +3%, față de +2,4% anunțat în primele date provizorii (Provizoriu 1).
În schimb, exporturile au avut o contribuție zero la creșterea PIB (+0,8% în primele date provizorii), în vreme ce investițiile au avut o contribuție negativă de minus 0,6% (minus 1,1% în primel date provizorii).
Consumul populației a impulsionat cel mai mult creșterea PIB, cu 2,6% (2,4% în primele date provizorii din iarna trecută).
Tendința se va menține probalil și în T4 2014, dar și în 2015, cred economiștii.
„În 2015 exporturile ar putea intra pe un teritoriu negativ, având în vedere că am avut în trecutul imediat o situație excepțională pentru exporturi. Agricultura, de asemenea, va intra pe o zonă negativă, având în vedere că am avut doi ani de excepție. Creșterea trebuie să vină din consumul intern. Însă șansa reală pentru creștere rămân investițiile. Majorarea absorbției fondurilor europene ar putea avea o contribuție la creșterea PIB de 1,5-2% în 2015, 2016, 2017“, comentează analistul financiar Dragoș Cabat.
Analiștii Băncii Transilvania comentează și ei cifrele, subliniind că, pe lângă contribuția pozitivă la PIB a consumului privat, consumul public a contribuit și el cu plus la dinamica anuală a PIB în T3 (aproximativ 0,4 puncte procentuale), dată fiind dezghețarea cheltuielilor publice începând cu luna septembrie, în contextul campaniei electorale prezidențiale.
Ramura care a performat major în T3 2014, din punctul de vedere al ofertei agregate, au fost informațiile și comunicațiile, cu un plus de 20,8% față de T3 2013. Îi urmează industria (+4,7% an/an) și comerțul (+4% an/an), agricultura (+1,9%). Construcțiile au scăzut cu 1,6% în T3 2014 față de T3 2013.
Dacă consumul privat a urcat cu 5% în T3 2014 față de T3 2013, iar consumul final colectiv al administrațiilor publice a crescut cu 12,5%, investițiile productive au scăzut cu 6,6% (-7.3% în estimările provizorii 1).
Ce previziuni are Banca Mondială
Banca Mondială anticipează pentru acest an o creștere de 2,9% a economiei României, cu 0,3 puncte procentuale sub estimarea din iunie anul trecut.
Potrivit prognozei economice globale a instituției financiare internaționale, estimarea referitoare la creșterea economică din 2014 a fost redusă ușor, la 2,6%, de la un nivel de 2,7% anticipat în octombrie. FMI și Comisia Europeană anticipează că România va înregistra în acest an o creștere economică de 2,5%.
„În Ungaria și România, creșterea economică va fi alimentată mai mult de cererea internă, susținută de îmbunătățirea condițiilor pe piața muncii și de încrederea populației, precum și de investițiile publice în infrastructură, finanțate în mare parte de Uniunea Europeană“, se arată în raportul Băncii Mondiale.
În țările importatoare de petrol din Europa Centrală și de Est (ECE), întărirea treptată a zonei euro, măsurile monetare de susținere a redresării și declinul prețurilor energiei vor susține activitățile în industrie și creșterea exporturilor. În Ungaria, România și Serbia, inflația a coborât sub țintele inferioare ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri economice anemice, notează Banca Mondială. Scăderea prețurilor alimentelor reflectă producțiile agricole mari, în special în Bulgaria și România, dar și nivelul scăzut al cererii, din cauza interzicerii de către Rusia a importurilor de alimente.
Pentru regiunea Europa Centrală și de Est, în care este inclusă și România, Banca Mondială anticipează în acest an o creștere economică de 2,4%, urmată de un avans de 2,8% în 2016.
0 comments :
Trimiteți un comentariu