BNR scade dobânda sperând ca băncile să reducă costul creditelor, iar banii „fierbinți“ să nu mai intre

Decizia BNR de a tăia din nou dobânda-cheie va stimula băncile să continue procesul de reducere a costului creditelor în lei, pentru a încuraja consumul și investițiile, și va descuraja intrările capitalurilor speculative, care ar avea impact asupra aprecierii leului, consideră analiștii.

Astfel, tendința de scădere a costului creditelor, vizibilă pe măsură ce banca centrală a relaxat politica monetară, va continua și este posibil ca dobânzile la împrumuturile în moneda națională să coboare sub pragul de 5%. Totodată, economisirea va continua să fie remunerată pozitiv, după cum antici­pează economiștii.

Consiliul de administrație al BNR a decis ieri să diminueze dobânda de politică mo­netară la 2,25%, aceasta fiind a cincea tăiere de dobândă după reluarea ciclului de scădere, în luna august a anului trecut. Ratele rezervelor minime obligatorii aplica­bile pasivelor în lei și în valută ale băncilor au fost menținute.

Relaxarea politicii monetare va con­tinua, după cum a indicat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. „Mai există câmp de re­du­cere a dobânzii-cheie. La nivelurile ac­tua­le ale inflației și prognoza pentru sfârșitul anu­lui nu pot să neg că nu ar fi spa­țiu de re­du­cere a dobânzii-cheie“, a declarat ieri Isărescu la briefingul de presă de după șe­dința de politică monetară. În ceea ce pri­vește ratele rezervelor mi­ni­me obligatorii (RMO), care staționează din toamna anului tre­cut la 10% la lei și 14% la valută, gu­ver­natorul BNR afirmă că impactul reducerii este analizat cu atenție având în vedere că acestea sunt „un instru­ment puternic“. Ajustarea RMO ar urma să continue în pri­măvară-vară. Împrumutu­rile în monedă na­țională și-au accelerat ritmul anual de creș­tere în ter­meni reali, în condițiile pro­pagării redu­cerilor succesive ale ratei do­bânzii de politi­că monetară asupra do­bânzilor la creditele noi acordate com­pa­niilor și popu­la­ției, favorizată inclusiv de relaxarea con­dițiilor lichidității de pe piața monetară.

În ceea ce privește volumul total al cre­di­tului acordat sectorului privat, acesta a con­tinuat să fie afectat de accentuarea contracției sto­cului de credite în valută, precum și de in­ten­sifi­carea operațiunilor de eliminare a cre­ditelor ne­performante din bilanțurile institu­țiilor de credit, remarcă BNR.

„Are loc un proces de reducere sem­ni­ficativă, chiar rapidă a creditului în valută, ceea ce este un element bun. Reducerea de­pen­denței de creditul în valută este un fe­no­men pozitiv și pentru politica monetară și pentru țară. Avem o capacitate mai mare de a transmite politica monetară în economie“, susține Isărescu. Deciziile BNR din ultimii doi ani prin care dobânda-cheie a fost în­jumătățită a avut impact asupra clienților băncilor, care se împrumută în lei la dobânzi de 7% pe an, față de 11% în 2013. Pe de altă parte, cei care au depozite la bancă mai primesc doar 3%, în timp ce în 2013 dobânda medie depășea 5% pe an.

Inflația mai scăzută decât așteptările, posibila menținere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european și decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe piețe prin politica de relaxare cantitativă au determinat banca centrală să continue ciclul de relaxare a politicii monetare printr-o nouă ajustare a dobânzii-cheie.

BNR a ajustat prognoza de inflație pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% și are o estimare de 2,4% pentru inflația de la sfârșitul anului 2016.

În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, Isărescu a arătat că aprecierea leului față de euro din ultima perioadă a avut loc în linie cu tendința regională și a fost susținută și de achizițiile de titluri românești de către investitori străini.

Banca centrală a hotărât ieri și îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ă/-2,00 puncte procentuale de la ă/-2,25 puncte procentuale. Astfel, începând cu data de 5 februarie, rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, întimp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 0,25 la sută.

Cum justifică BNR decizia de continuare a reducerii dobânzii-cheie

+ Rata anuală a inflației a continuat scăderea și s-a plasat la valori mai mici decât cele prognozate (0,83% în decembrie), pe fondul  accentuării declinului prețurilor volatile și al inflației scăzute pe piețele externe, dar și al persistenței deficitului de cerere agregată și continuării ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste;

+ Prognoza de inflație pentru acest an a fost revizuită în scădere, de la 2,2% la 2,1%, iar inflația anuală la sfârșitul anului 2016 este estimată la 2,4%;

+ Indicatorii pe octombrie și noiembrie indică continuarea creșterii economiei în trimestrul IV, atât volumul producției industriale, cât și cel al comerțului cu amănuntul și al lucrărilor de construcții având o evoluție trimestrială pozitivă;

+ Evoluția deficitului de cont curent al balanței de plăți arată consolidarea sustenabilității poziției externe;

+ Împrumuturile în lei și-au accentuat ritmul anual de creștere, dar volumul total al creditelor a fost în continuare afectat de scăderea stocului de credite în valută și vânzarea de credite neperformante.

O măsură „adecvată, utilă și oportună“ pentru economie

Radu Crăciun, economistul-șef al BCR

Decizia BNR are un rol mai degrabă de semnal având în vedere că dobânzile la lună pe piața interbancară gravitează deja de mai multă vreme în jurul unei valori centrale de 0,5%. Este vorba de un semnal menit să încurajeze băncile în direcția continuării procesului de scădere a dobânzilor în scopul încurajării consumului și a investițiilor. De asemenea, este un semnal menit să descurajeze intrările capitalurilor speculative pe piața valutară pentru a preveni o apreciere a leului, o tendință care dacă s-ar materializa ar accentua presiunile dezinflaționiste.

Florian Libocor, economistul-șef al BRD-SocGen

Din punct de vedere al contextului actual intern, dar și al celui extern decizia este adecvată, utilă și oportună. Din punctul de vedere al efectului în piață cred că vom vedea o menținere a tendinței și dinamicii procesului de refacere a legăturilor dintre cererea și oferta de resurse financiare din economie. Economisirea va continua să fie remunerată pozitiv, iar costul creditelor este de așteptat să tindă în medie spre un nivel de 4 puncte procentuale. Scăderea ecartului dintre dobânzile active și cele pasive va continua în cel mai probabil caz însă lent. Din păcate, economia noastră reacționează lent, iar mediul extern nu ne este neapărat favorabil.

În ceea ce privește perspectivele, estimarea de 2% privind rata dobânzii de politică monetară pentru finalul anului 2015 poate fi adusă la finalul primului semestru, iar pentru intrarea în 2016 cred că nu trebuie exclus un nivel mai redus cu până la 0,50 puncte procentuale. Accentuarea consumului din producția autohtonă (măcar în zona alimentară) ar putea aduce beneficii dacă nu ar fi erodată de prețul mai mic de import sau chiar de acoperirea insuficientă prin oferta internă (lipsa de diversificare în ansamblu) care face necesar importul de completare.“

Aurelian Dochia, analist economic

Este o decizie anticipată care vine din faptul că a existat în continuare spațiu de manevră pentru BNR. Măsura a fost încurajată de evoluția inflației, măsurile Băncii Centrale Europene și tendința generală a inflației pe plan european.

Deoarece decizia vine în continuarea altor reduceri ale dobânzii de politică monetară și a fost o decizie așteptată, nu mă aștept să producă efecte imediate pe piețe, dar va încuraja menținerea unor dobânzi scăzute atât la credite, cât și la depozite.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega