Elveția, un stat ale cărui active financiare sunt luate cu asalt de investitori, și-a asigurat săptămâna aceasta cele mai mici costuri de finanțare din lume prin obligațiuni cu scadența la zece ani, în timp ce alte țări europene se pot finanța pe termen mai scurt la dobânzi ultrareduse sau chiar negative.Pentru unii analiști situația este înspăimântătoare deoarece le amintește de cei 20 de ani de deflație care au înghețat creșterea economică în Japonia.
„Paradisul“ alpin a vândut obligațiuni scadente în 2025 la un yield de 0,011%, ceea ce înseamnă că investitorii primesc aproape nimic în schimbul finanțării. Pe piețele secundare, obligațiunile elvețiene cu scadența de până în 2024 sunt atât de căutate încât sunt oferite spre vânzare la randamente negative, scrie Thomson Reuters.
Yieldurile mici sunt văzute aproape peste tot în zona euro, iar randamentele negative au devenit normale pentru spectrul mai sigur al pieței. Yieldurile au început să se scufunde la început pentru datorii pe termen scurt, apoi trendul a atins și maturități mai mari. „Pentru cumpărători, esențială este siguranța“, a explicat André Stagge, analist la Union Investment.
Calculul yieldurilor ia în considerare atât prețul de achiziție cât și mărimea dobânzii normale atașate obligațiunii. Când yieldurile sunt negative, investitorii plătesc atât de mult pentru a cumpăra titlul prin care finanțează statul respective sau compania respectivă la dobânzi așa de mici încât este mai mult ca sigur că ei se așteaptă să piardă bani din investiție dacă păstrează obligațiunea până la scadență.
„Există încă posibilitatea unor câștiguri“
Însă astfel de yielduri sunt mai generoase decât dobânzile anumitor depozite și de aceea unii investitori se mulțumesc cu obligațiuni cu randamente ultramici sau negative.
„Am cumpărat bonduri cu yielduri negative“, a spus Graeme Caughey, analist la Aberdeen Asset Management. Motivul achizițiilor este că alți investitori ar putea vrea să cumpere la prețuri și mai mari.
„Există încă posibilitatea unor câștiguri, care ar putea veni dacă băncile centrale relaxează și mai mult politica monetară, dar și când sunt mai mulți cumpărători decât vânzători. BCE va cumpăra cantități mari de obligațiuni, așa că va oferta netă va fi foarte limitată“, a explicat Caughey.
În acest caz, creșterea valorii obligațiunilor va compensa pentru yieldurile negative.
De asemenea, într-un mediu deflaționist, atât timp cât inflația prețurilor de consum este mai mică decât yieldul unei obligațiuni, chiar dacă ambele sunt negative, investitorii care cumpără acea obligațiune vor avea un randament real pozitiv. În prezent, în multe părți ale lumii inflația este fie foarte slabă, fie negativă, în parte din cauza prăbușirii prețurilor energiei.
În Japonia, o spirală deflaționistă care durează de 25 de ani a adus două decenii de stagnare economică. Un semn că lucrurile se schimbă este un „umil“ producător de ketchup, Kagome, care intenționează ca în aprilie să efectueze prima majorare de prețuri din ultimii 25 de ani.
Cumpărarea obligațiunilor unui anumit stat poate fi un mod de a paria pe aprecierea monedei acelei țări. Banca Națională a Suediei a tăiat dobânzile și mai mult în teritoriul negative dar se chinuie să stăvilească aprecierea francului elvețian după ce a retras pragul de schimb valutar franc/euro. Francul s-a apreciat ulterior meteoric.
Banca centrală a Suediei a dezlănțuit ieri un program de stimulare fără precedent în care se împletesc dobânzile negative cu achizițiile de obligațiuni într-un efort disperat de a lupta cu deflația. Riksbank a redus rata de dobândă repo la -0,10%, ceea ce în teorie înseamnă ca va plăti băncile comerciale care vin să-i ceară finanțare de urgență, potrivit Bloomberg. În plus, instituția va cumpăra obligațiuni de 1,2 miliarde de dolari cu maturitatea de până la cinci ani. Suedia a devenit tot în această săptămâna prima țară din lume care s-a împrumutat la yielduri negative prin așa numitele bonduri nominale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu