Demisiile de la vârful ANRP au închis poarta de intrare în fondul imobiliar național de 11 miliarde de euro

Autoritatea pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) a rămas fără conducători. George Băeșu, președinte, și doi vicepreședinți și-au depus ieri demisiile. Miza acestor funcții este uriașă pentru că cei trei decid cine primește punctele cu care din 2016 vor fi cumpărate terenuri estimate la 11 mld.euro din fondul național imobiliar. În 2013, când a dat Legea retrocedărilor prin puncte, Guvernul a estimat la 8 mld. euro cererile rămase de despăgubit.

Demisia șefilor ANRP, prezentată ieri pre­mierului alături de un memoriu în care sunt argumentate motivele retragerii, a aruncat instituția într-un nou blocaj. Președintele instituției George Băeșu își argumentează de­misia pe motiv că este obligat să plătească din propriul salariu amenzi de zeci de mii de euro către stat pentru neemi­terea sau neplata în termenul legal de 30 zile a titlurilor de des­păgubire, pentru dosare din urmă cu mai mulți ani. Conducătorii ad­ministrației publice sunt obligați prin lege să plătească câte 20% din salariu pentru fiecare zi întârziere în punerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești.

Foștii proprietari au însă pe masă decizii executorii ale instanțelor încă din 2011 care obligă ANRP să le plătească despăgubiri. Astfel că după ce au așteptat ani de zile acționează în judecată personal pe conducătorii ANRP pentru a-și încasa mai repede despăgubirile. Din 2011 până în iunie 2013, procedura de despăgubire a fost suspendată prin mai mult ordonanțe de urgență ale guvernului Boc. Iar până în 2011, cele mai mari despăgubiri plătite de ANRP (1,5 mld.euro), au fost încasate de samsarii de dosare și de persoane cu conexiuni politice la PDL, partid aflat atunci la guvernare.

„Nu plecăm de frica vreunei persoane care are de primit despăgubiri sau pentru că nu știm ce avem de făcut. Ci pentru că am ajuns în situația absurdă în care trebuie să plătesc amendă personal de zeci de mii de euro pentru dosare care sunt nerezolvate încă din 2011. Sunt mii de decizii ale instanței pe care le avem de pus în aplicare și nu le putem pune în aplicare pe toate deodată“, a declarat George Băeșu, președintele ANRP.

El a preluat conducerea ANRP în mai 2012, fiind susținut de PSD (filiera Vran­cea – Marian Oprișan). El este cea mai im­portantă per­soană din pro­cedura retro­ce­dărilor. Peste 70.000 de dosare de despăgubire sunt înregistrate acum la ANRP și mai sunt alte circa 200.000 de cereri la primării. Premierul Victor Ponta estima în 2013 că ar mai fi de despăgubit cereri de 8 miliarde de euro, în condițiile în care din 1991 până în prezent România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri și peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani și acțiuni la Fondul Proprietatea alte 5 miliarde de euro. Principalii beneficiari ai acestor compensații au fost însă per­soa­nele care au cumpărat drepturile li­ti­gioase de la foștii proprietari de drept sătui să mai aștepte la coadă la ANRP.

Principala misiune a lui Băeșu la ANRP a fost punerea în aplicare a noii legi a retrocedărilor cu puncte, aprobată în mai 2013. Rămâne de văzut dacă demisiile vor fi acceptate de premier și ce soluții va lua guvernul pentru a rezolva blocajul în care se află acum instituția.

„Avem o problemă extrem de gravă la ANRP“, a spus ieri Victor Ponta citat de Mediafax. Premierul a menționat că speră ca împreună cu Ministerul de Justiție și de Finanțe să se găsească o soluție în ședința de guvern de miercuri.

De la înființarea ANRP în 2005 au existat nenumărate blocaje și sus­pendări de plată, unele le­gi­ferate chiar prin or­donanțe de ur­gență ale gu­ver­nului. Mai mult, încă din 2011, foștii pro­prietari au cerut des­ființarea insti­tuției pe motiv că sunt despă­gubite cu prioritate doar persoanele cu influențe politice la PDL, situații scoase oficial la lumină de organele de anchetă patru ani mai târziu. Azi șefii ANRP din 2011 sunt arestați (Crinuța Dumitrean, Remus Baciu, Alina Bica) pentru că au supraevaluat dosare ale unor samsari cu conexiuni politice. Gheorghe Stelian, investitor imobiliar și un apropiat al lui Dorin Cocoș (fostul soț al Elenei Udrea) este în arest pentru că ar fi primit despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 mil.euro de șefii ANRP din 2011.

„ANRP a fost de la început într-un permanent blocaj. Această instituție este un castel al lui Kafka, unde doar cei cu pile și conexiuni politice și-au găsit rezolvare de-a lungul timpului“, a spus Iulian Lepa, avocat specializat în despăgubiri.

Din mai 2013, odată cu intrarea în vigoare a noii legi aprobată prin asumarea răspunderii de guvernul Ponta (numărul 165/2013), despă­gubirile se fac prin puncte, un punct fiind echivalent cu un leu. Fără cei trei conducători ANRP nu se mai poate întruni comisia în ședință. Cum până acum comisia a rezolvat circa 700 de dosare pe lună, apariția acestui blocaj va întârzia și mai mult soluționarea celor peste 70.000 de dosare înregistrate la ANRP.

ANRP a emis peste 500 milioane de puncte, în echivalent a 500 milioane de lei. Iar aceste puncte se tranzacționează acum pe piața gri la circa 20-30% din valoare pentru cei care nu mai au răbdare să aștepte anul 2016 când teoretic ar trebui să înceapă licitațiile cu terenuri și păduri de 11 mld.euro pe care statul le va vărsa în fondul imobiliar național. Ziarul Financiar a scris încă din 2013 că legea retrocedării cu puncte va duce la apariția unei noi bule speculative, la fel cum a fost și piața gri a acțiunilor Fondului Proprietatea, și a cerut Parlamentului să nu o aprobe.

Mari dosare de corupție cu retrocedări

Un mare dosar de anchetă în retrocedări este cel deschis pe numele Crinuței Dumitrean, fostă președintă a ANRP în 2011. Ea este în arest, fiind cercetată alături de fosta șefă a DIICOT Alina Bica, doi deputați și alte persoane pentru acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 mil. euro. Bica a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupție, fiind acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, apropiat al omului de afaceri Dorin Cocoș, despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 mil. euro. Direcția Națională Anticorupție (DNA) îi anchetează și pe fostul deputat Viorel Hrebenciuc (în arest) și pe fiul său Andrei (arest la domiciliu), anchetați alături de deputatul Ioan Adam și de beneficiarul retrocedării, Gheorghe Paltin Sturdza, în dosarul retrocedării ilegale de păduri din Bacău. Procurorii DNA susțin că în aprilie 2012, prin intermediul lui Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza le-a cerut judecătorilor Lorand Andras Ordog și Gabriel Uță, de la Tribunalul Covasna, să pronunțe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafețe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303,8 mil. euro.

Beneficiarii retrocedărilor: samsarii, apropiații politicienilor și fondurile de investiții

Circa 1.000 de dosare, în mare parte cesionate, au primit despăgubiri de 1,5 miliarde de euro de la ANRP, în timp ce zeci de mii de dosare ale foștilor proprietari de drept așteaptă și acum rezolvare la ANRP.

Printre cei care au cumpărat acțiuni la Fondul Proprietatea de pe piața gri și dosare de retrocedare, înainte de 2011, se numără oameni politici influenți precum Călin Popescu-Tăriceanu (fost premier) și Ionuț Popescu (fost ministrul de finanțe și director general al Fondului Proprietatea înainte de preluarea administrării de către Franklin Templeton). Alături de aceștia, fondurile străine de investiții, așa cum este Elliott Associates, azi cel mai mare acționar al Fondului Proprietatea, au intrat în acționariatul fondului prin achiziția de acțiuni de pe piața gri și de drepturi litigioase.

Fondul a fost înființat în 2005, însă abia în 2011 a fost listat la bursă, intervalul de șase ani fiind folosit de persoane influente pentru a-și consolida pozițiile în ceea ce s-a dovedit cea mai mare bulă speculativă a ultimului deceniu.

Printre cei care au primit despăgubiri de la ANRP, deși nu au fost proprietari de drept, se numără Horia Simu Șchiopu, supranumit bancher al curpului, cu 466 milioane de lei, grupul format din Adrian Andrici, Gabriel Gheorghe, Gheorghe Stelian,Valentin Vișoiu cu 377,2 mil. lei.

Conducerea Autorității responsabile de retrocedări din 2005 până în prezent

George Băeșu

A preluat conducerea ANRP în mai 2012, fiind responsabil de despăgubirile cu puncte în baza noii legi aprobată de premierul Victor Ponta în 2013. Este un apropiat al PSD-ului (filiera Marian Oprișan). Absolvent de Drept. El a fost deputat PSD de Vrancea și prefect de Vrancea. A fost vicepreședintele Societății Naționale de Crucea Roșie, condusă de Mihaela Geoană, soția fostului lider al PSD.

Dorina Danielescu

A condus timp de nouă luni ANRP până în mai 2012. A fost propusă în funcție de Emil Boc, premier PDL. A fost procuror-șef al DIICOT. Numirea sa a avut loc în condițiile în care Remus Baciu, fost vicepreședinte, a fost arestat pentru trafic de influență, iar Crinuța Dumitrean și-a dat demisia. A făcut un audit al dosarelor de la ANRP, scoțând la iveală grave nereguli.

Crinuța Dumitrean

A condus ANRP din octombrie 2009 până în mai 2012. Azi este în arest, fiind cercetată alături de fosta șefă a DIICOT Alina Bica, doi deputați și alte persoane pentru acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 62 mil. euro lui Gheorghe Stelian, apropiat al lui Dorin Cocoș. Ea a venit de la Bistrița, pe filiera lui Ioan Oltean, secretarul general al PDL. Crinuța Dumitrean a făcut parte și din conducerea Fondului Proprietatea.

Anca Opre

A avut cel mai scurt mandat de președinte: 8 luni, din februarie până în octombrie 2009. A făcut parte și din conducerea Fondului Proprietatea.

A fost consiliera fostului președinte al PSD Mircea Geoană și consiliera ministrului justiției în 2004. A fost membru în Consiliul Național de Integritate și a candidat pentru un post de deputat la alegerile parlamentare din 2008 într-un colegiu din Giurgiu.

Ingrid Zaarour

A fost primul președinte al ANRP, fiind numită în funcție cu sprijinul Partidului Național Liberal. A avut cel mai lung mandat de conducere, de patru ani, din 2005 până în februarie 2009. Ea a făcut parte și din conducerea Fondului Proprietatea. Potrivit relatărilor din presă, ea a fost „protejata“ lui Bogdan Olteanu (finul fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, cel care a înființat Fondul Proprietatea).

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Pricop