Rata scăzută a șomajului, de sub 7%, plasează România pe o poziție favorabilă în Uniunea Europeană, având în vedere că indicatorul semnalează o piață a muncii mai „sănătoasă“ decât cea din Spania (unde șomajul e de aproape 24%) sau față de cea din Italia (cu șomaj de 13%). Cu toate acestea, specialiștii spun că modul în care este măsurat șomajul în România nu include totalul populației care ar putea intra în categoria șomerilor.„Sunt mai multe aspecte care pun sub semnul întrebării rata scăzută a șomajului din România. În primul rând, nu știm sigur dacă fenomenul migrației este prins în statistici, pentru că în prezent nici numărul total al emigranților români nu îl știm cu certitudine. În al doilea rând, există foarte multă muncă la negru, iar acest lucru este un element important în stabilirea ratei șomajului, dar care nu poate fi de asemenea măsurat. De aceea, o analiză onestă a șomajului nu se poate face dacă nu luăm în considerare toate aceste anomalii“, a explicat profesorul universitar Mircea Coșea.
Institutul de Statistică a anunțat ieri că rata șomajului în luna ianuarie a fost de 6,5%, iar numărul de șomeri a fost de 607.000 de persoane, conform calculelor după metodologia Biroului Internațional al Muncii (BIM). Datele INS se bazează pe o cercetare făcută trimestrial în gospodării (AMIGO), iar șomeri în sens BIM sunt considerate persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani care îndeplinesc simultan trei condiții: nu au loc de muncă, pot să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și și-au căutat activ un loc de muncă în ultima lună. Rata șomajului BIM este calculată ca pondere a șomerilor BIM în totalul populației active, adică numărul total de persoane apte de muncă, care în România reprezintă circa 9,4 milioane de locuitori. Prin urmare, economia românească se bazează pe o structură de piramidă inversată: într-o țară cu o populație de 20 de milioane de persoane din care aproape jumătate (9,4 milioane) sunt apte de muncă, numărul de salariați care lucrează legal este de 4,5 milioane, circa 1,5 milioane sunt angajați „la negru“ și doar 600.000 sunt șomeri.
O comparație realizată cu datele publicate la Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că, la finalul anului trecut, România se afla pe locul opt în clasamentul statelor UE cu cele mai scăzute rate ale șomajului, fiind în aceeași „ligă“ cu state precum Danemarca (cu șomaj de 6,6%), Marea Britanie (5,9%) sau chiar Germania (4,8%). La polul opus stau state precum Grecia (unde șomajul e aproape de 26%), Spania (24%), Croația (16%) sau Portugalia (13%).
Paradoxal însă, în România un sfert din populația țării are statut de salariat, iar șomajul este foarte scăzut, în timp ce în Spania gradul de ocupare este mai mare (o treime din populația țării lucrează), în ciuda faptului că șomajul din Spania este de aproape patru ori mai mare ca în România.
„Cred că rata reală a șomajului în România este undeva în jurul valorii de 8-10%, pentru că doar dacă analizăm situația șomajului în rândul tinerilor prin comparație cu populația tânără aptă de muncă ne dăm seama de anomalii. În plus, este greu de crezut că în unele localități din România, cum sunt cele din nordul Moldovei, unde mai bine de jumătate din populație a emigrat, statistica privind șomajul reflectă realitatea“, a mai spus profesorul Mircea Coșea. În plus, în România mai există o rată a șomajului, publicată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, indicator care este calculat exclusiv pe baza declarațiilor făcute de șomeri la agențiile pentru ocupare. În ianuarie, rata șomajului ANOFM a fost de 5,4%.
0 comments :
Trimiteți un comentariu