Politică, uraniu și reactoare nucleare, ofensiva dusă pe tăcute de Rusia pentru reconstruirea sferei de influență

Încet, pe tăcute, departe de zgomotul războaielor mediatice și al celor convenționale, Rusia cucerește piețe de energie nucleară peste tot în lume, fie că este vorba de resursele de uraniu, fie de reactoare nucleare. Teama este că odată cu construirea reactoarelor, Moscova își reclădește și își extinde sfera de influență.

„Energia nucleară din Rusia cucerește lu­mea“, titra triumfal Pravda după ce agenția rusească de energie atomică Rosatom a cumpărat un producător canadian de uraniu ale cărui mine se întindeau din Asia Centrală până în America de Vest.

Liderii companiei canadiene au fost printre cei mai „generoși“ sponsori ai fostului președinte Bill Clinton și ai familiei sale. Detaliile tranzacției din 2013 au apărut abia acum. De acordul lui Hillary Clinton, în calitatea ei de șef al Departamentului de Stat, a fost nevoie pentru ca acordul, care a dat rușilor aces la mine strategice de uraniu din SUA, să fie legal. Hillary Clinton se va lupta pentru președinția Americii în 2016. Despre cât de puternică a ajuns să fie industria nucleară rusească, edifi­catoare poate fi următoarea statistică: Rosatom, agenție controlată de stat, și nu Areva din Franța sau Westinghouse din SUA, are peste 29 de reactoare în diferite faze de planificare sau dezvol-tare în peste zece state. Spre compara­ție, Areva, deși este controlată de statul francez, nu a vândut niciun reactor din 2007, scrie Thomson Reuters.

Banii Moscovei

O mare parte din succesul Rosatom poate fi atribuit sprijinului acordat de guvernul rus. Kremlinul a realizat în urmă cu un deceniu că nu doar gazele naturale, ci și energia nucleară poate ajuta Rusia să-și propage influența politică prin lume.

Spre deosebire de proiectele de petrol sau de gaze naturale, cele legate de energia nucleară pot fi dezvoltate oriunde în lume, nu doar în țările vecine. Astfel, oportunitățile de investiții sunt mai mari. Un atu pe care îl oferă sprijinul guvernului sunt pre­țurile ademenitoare cerute de ruși în diverse acorduri.

Lista țărilor în care Rusia a obținut în ultimii ani contracte prin Rosatom sau încearcă să-și consolideze poziția cuprinde Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Iran, Turcia, Iordania, Egipt, India, Bangladesh, Vietnam și Argen­tina. Centralele atomice de aici vor depinde zeci de ani de combustibilul nuclear rusesc, notează Newsweek.

Cel mai recent acord a fost semnat cu Iordania, o națiune din Orientul Mijlociu săracă în energie.

Două reactoare nucleare vor fi construite de Rosatom până în 2022. Cu mai puțin de o lună înainte de înțelegerea iordaniană, președintele rus Vladimir Putin a finalizat un acord cu Ungaria. Rosatom va construi și instala două reactoare pe lângă alte două unități cu tehnologie sovietică la centrala Paks. Contractul, extrem de opac și în care premierul Viktor Orban s-a implicat personal, a fost cercetat intens de autoritățile UE. Detaliile afacerii au devenit secret de stat. Cu câteva zile înainte de acordul ungar, Putin s-a folosit de vizita sa în Egipt pentru a încheia un acord preliminar cu președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi. Egiptul își va avea prima centrală nucleară la Alexandria.

Iranul și India au relații vechi cu Rusia legate de energia nucleară și vor avea noi reactoare. În nordul Finlandei, Rosatom a început lucrările preliminare la o nouă centrală, care ar trebui să intre în funcțiune în 2024. Rosatom va demara lucrările pentru prima centrală atomică turcească în această primăvară. Rosatom se uită, de asemenea, la America Latină. În timp ce făcea turul Americii de Sud în iulie 2014, Putin și președintele Argentinei Cristina Kirchner au semnat acorduri de coo­perare în domeniul energiei nucleare, iar în aprilie 2015 cele două țări au convenit ca Rosatom să construiască un reactor la centrala Atucha-3, de lângă Buenos Aires. În februarie 2015, Rosatom a încheiat un acord cu autoritățile braziliene pentru furnizarea de combustibil nuclear.

Captivi

Rusia subvenționează puternic Rosatom și adesea asigură împrumuturi țărilor prea sărace pentru a-și dezvolta singure sectorul nuclear. De cele mai multe ori partea rusească se ocupă de tot ceea ce înseamnă o centrală nu­cleară: construcția, proprietatea, admi­nistrarea, întreținerea și modernizarea.

O centrală cu tehnologie rusească va funcționa doar cu combustibil rusesc, iar de procesarea combustibilului epuizat se ocupă tot rușii. Însă în felul acesta țările respective devin captive la cerințele și pretențiile Rusiei.

Spre deosebire de companiile vestice, Rosatom are permisiunea de a construi reactoare peste tot în lume. De asemenea, colaborarea cu Rosatom vine la pachet cu diferiți „îndulcitori“, precum facilități la achiziționarea de armament rusesc.

Afacerea politică

Revenind la achiziția făcută de Rosatom în Canada în 2013, aceasta face din compania rusească unul dintre cei mai mari producători de uraniu din lume. În spatele poveștii stau câțiva oameni, lideri ai industriei miniere canadiene, care sunt donatori de top pentru eforturile caritabile ale familiei Clinton, scrie The New York Times. Membrii acestui grup au construit, finanțat și în cele din urmă vândut rușilor o companie care va deveni cunoscută ca „Uranium One“.

Pe lângă minele de uraniu din Kazahstan, care sunt cele mai profitabile din lume, prin achiziție rușii au primit controlul asupra a 20% din capacitatea de producție a uraniului din SUA. De vreme ce uraniul este con­siderat o resursă stra­tegică, cu implicații pentru securitatea națională, tranzacția a trebuit aprobată de diferite agenții guvernamentale ame­ricane. Printre aceste agenții, care și-au dat acordul, a fost și Departamentul de Stat, condusă pe atunci de Hillary Clinton.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru