Antreprenorii români și-au dat seama că, pentru a obține finanțare pentru dezvoltarea afacerii, nu este suficientă doar o idee bună de afaceri. Dialogul constant cu reprezentanții băncilor, implicarea în dezvoltarea afacerii, dar și externalizarea activităților care le-ar putea îngreuna sarcinile sunt doar câteva dintre lecțiile învățate și împărtășite ieri de antreprenorii prezenți la evenimentul ZF „Școala micilor antreprenori“. A venit timpul generației Y (persoane născute în perioada 1980- 2000) să intre în antreprenoriat, mai ales că guvernul a pregătit o serie de programe de finanțare pentru start-up-uri ce urmează să fie lansate în următoarea perioadă.„Pe un tânăr întreprinzător îl interesează cum are acces la bani pentru dezvoltarea afacerii. Faptul că programele naționale, cât sunt ele de limitate, nu sunt deschise încă e un mare semn de întrebare și o nemulțumire pentru noi. Când eram ministru aveam un calendar, am zis că imediat cum obținem bugetul dăm drumul la proceduri, să le lansăm, să le contractăm. Este o perioadă de cel puțin opt luni până ajung să primească banii“, a spus ieri Florin Jianu, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România. El a fost, până în luna decembrie a anului trecut, ministru al IMM-urilor, Mediului de Afaceri și Turismului.
Florin Jianu a mai menționat faptul că oamenii din instituțiile publice nu sunt încă pregătiți pentru implementarea unor proiecte, pentru că „dacă ne gândim de la un birou că un angajator nu vrea să aibă angajați e greșit, nu poate, nu că nu vrea“.
„Nu poți obliga printr-o politică publică să se urmeze într-o direcție pe care o vrei, ci trebuie să lași piața să decidă. (…) Dintr-un total de peste 19.000 de SRL-D-uri înființate, s-au închis puțin peste 400. Rata este foarte bună și arată că întreprinzătorul român începe o firmă serios. Nu trebuie să ne luăm după moda americană, care zice că trebuie să dai familent de 100 de ori ca să înveți antreprenoriat“, a mai spus Florin Jianu.
Pe de altă parte, Anca Laura Ionescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediul de Afaceri, a spus că în următoarea perioadă se vor lansa programele de finanțare pentru IMM-uri, iar ministrul va organiza în această vară un forum de business, în cadrul căruia primele 100 de IMM-uri înscrise vor beneficia de participare gratuită.
„În plus, a fost aprobată legea business angels, iar legea incubatoarelor de afaceri este pe ultima sută de metri, deci în câteva săptămâni credem ca va fi gata de aplicare“, a mai spus Anca Laura Ionescu.
Tot mai multe companii se uită către nișa de piață formată de IMM-uri pentru a-și crește businessul, mizând pe dorința antreprenorilor de a scăpa de „bătaia de cap“ dată de activitățile care nu reprezintă „core business“ pentru ei. Totuși, există o serie de prejudecăți în externalizarea unor activități din IMM-uri, spun oamenii din business.
„IMM-urile spun că leasingul operațional nu este pentru ei pentru că nu au o flotă suficient de mare de mașini. Apoi, și noi, cei din leasing, poate că i-am neglijat până acum pe cei cu afaceri mici și mijlocii. Din ce am discutat cu clienții noștri mici am observat că există niște prejudecăți: nu este pentru mine, este prea scump, este imprevizibil, este complicat (nu prea înțeleg ce intră în rata de leasing), este inflexibil, este riscant și există o reticență în a folosi o mașină care nu este a lor. Leasingul operațional este pentru un IMM dacă nu vrea costuri de la început, dacă vrea costuri predictibile, dacă vrea să se concentreze pe activitatea de bază, dar vrea un timp minim de imobilizare a unui autoturism, dacă vrea o mașină nouă la trei-patru ani sau dacă are nevoie de cash flow“, a spus Mihail Stanciu, business development manager în cadrul LeasePlan România, compania care vrea să pună pe piață 100 de mașini pentru IMM-uri până la finalul anului.
De prejudecăți se lovesc și asigurătorii, care vor să își îndrepte mai mult atenția către nevoile pe care le au afacerile mici și mijlocii.
„Asigurarea în România, din păcate, este asociată cu asigurarea mașinilor, a locuințelor sau a clădirilor și bunurilor dintr-un birou. Dar înseamnă mult mai mult, în economiile dezvoltate este un catalizator pentru economie, pentru că asigurătorul preia o parte din riscuri. La prima vedere, se poate spune că este o hârtie pe care se plătesc niște bani, este văzută ca o cheltuială în plus, pe lângă multe altele. Când demarezi o afacere nimeni nu îți dă o licență fără o asigurare de răspundere civilă, ceea ce nu se știe încă sau nu se înțelege“, a spus Mihaela Cojocaru, director general adjunct și vicepreședinte al consiliului de administrație al companiei de asigurări CertAsig. Ea a admis totuși că o vină este și a asigurătorilor, care poate că nu au explicat suficient de bine necesitatea asigurărilor și serviciilor pe care le furnizează un asigurător, care este de fapt un consultant pentru business.
Iar antreprenorii recunosc că au trecut prin diferite experiențe atunci când au avut de-a face cu potențiali finanțatori sau parteneri de business.
„Suntem în continuare o companie mică. Am fost și la bancă pentru finanțare, avem aproape toate serviciile externalizate, am apelat și la fonduri europene. În fiecare moment în care ne-am dus la asigurator, când am avut o astfel de interacțiune, nu a fost ușor, dar este normal. La finanțare bancară, pentru un start-up, cu atât mai mult în servicii, problema cea mai mare este lipsa garanțiilor. La început mai ai apartamentul șI niște economii, dar ajungi repede la zona de lipsă de garanții“, a povestit Cristian Logofătu de la Bittnet, o afacere pornită cu un capital inițial de 1.000 de lei.
La rândul său, Cătălina Șuteu, fondator al afacerii Trapped Room Escape, spune că a pornit la drum în acest business din plăcere, cu o investiție inițială de 14.000 – 15.000 de euro, dar că acum se dezvoltă într-un ritm foarte accelerat.
„Avem multe cereri de teambuilding-uri la care participă toate nivelurile de angajați, am avut medici, notari, avocați. (…)Am pornit la drum cu gânduri de viitor care se pare că se concretizează mai repede decât ne-am fi așteptat. Lucrurile au avansat într-un ritm la care nici nu ne-am fi gândit. Eu am renunțat la job pentru businessul acesta. Suntem deja francizați în Grecia, avem propunere dintr-o țară din Asia. În termen de cinci ani poate că ne dorim să ne dezvoltăm ușor mai lent, ca să putem face față, pentru că suntem doar doi fondatori“, a spus Cătălina Șuteu.
Și Cătălin Butnariu, proprietar al Nexus, un pub din Capitală destinat pasionaților de jocuri video, spune că a avut o investiție inițială de circa 50.000 de euro, însă la puțin peste un an de la lansarea start-up-ului, a decis să îl vândă.
„Am ales să facem un exit din această afacere, am găsit pe cineva interesat să investească mai departe. Cred că publicul abia acum se obișnuiește cu ideea unui astfel de spațiu. Investițiile suplimentare ale viitorului proprietar vor reuși să atragă și mai mulți oameni“, a spus Butnariu, care spune că în prezent se gândește să investească într-un business de organizare de evenimente în zona „electronic sports“.
Ce au discutat antreprenorii la evenimentul ZF „ Școala micilor antreprenori“ susținut de CEC bank, CertAsig, Gothaer șI Leaseplan
Dragoș Petrescu, proprietarul grupului de restaurante City Grill
+ Câteodată nu este bine să fii o companie prea mare, am avut în luna martie șase controale. Am încredere că România se poate baza pe antreprenori în viitor, acesta este motorul.
+n Până în acest an le-aș fi spus antreprenorilor să nu deschidă un restaurant sau o cafenea, pentru că este o pierdere, dar astăzi cred că industria serviciilor de alimentație are o șansă uriașă bazată pe TVA de 9%. O a doua șansă este e-commerce-ul, tot ceea ce ține de tranzacționare și comunicare pe mobile.
+ Am avut tot felul de șocuri ca antreprenor, de la deprecierea leului cu 150% până la contracția buzunarelor la zero în perioada din 2009-2010. Au fost multe încercări, dar cred că atunci când îți faci treaba decent într-o țară unde competiția nu este capabilă să ia fiecare oportunitate înaintea ta. Nu trebuie să fi foarte deștept.
Florin Jianu, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România
+ Am cerut ca impozitarea start-up-urilor să fie zero pe o perioadă de doi ani, dar să angajeze doi oameni. Din 19.824 SRL-D-uri, s-au închis din 2011 doar 454. Rata este foarte bună. Arată că întreprinzătorul român începe o firmă serios.
+ Dacă gândim de la un birou că un angajator nu vrea să aibă angajați e greșit, nu poate, nu că nu vrea. Nu poți obliga printr-o politică publică să se urmeze direcția pe care o vrei.
+ Trebuie să facem un pas dincolo de nivelul dialogului, adică cel al parteneriatului public-privat, care a devenit o himeră în România. Nu numai în infrastructură trebuie să vedem asta. Implicare privată înseamnă proiecte sistemice, mari în care partenerul privat poate veni alături de cel public. Oamenii din instituțiile publice încă nu sunt pregătiți să implementeze anumite proiecte.
Mihail Stanciu, business development manager al LeasePlan România
+ Vrem să punem pe stradă 100 de mașini pentru IMM-uri până la finalul anului.
+ IMM-urile spun că leasingul operațional nu este pentru ei pentru că nu au o flotă suficient de mare de mașini. Apoi, noi, cei din leasing, poate că i-am neglijat pe cei mici și mijlocii. Din ce am discutat cu clienții noștri mici am observat că există niște prejudecăți – nu este pentru mine, este prea scump, este imprevizibil, este complicat (nu prea înțeleg ce intră în rata de leasing), este inflexibil, este riscant și există o reticență în a folosi o mașină care nu este a lor.
+ Leasingul operațional este pentru un IMM dacă nu vrea costuri de la început, dacă vrea costuri predictibile, dacă vrea să se concentreze pe activitatea de bază, dar vrea un timp minim de imobilizare a unui autoturism, dacă vrea o mașină nouă la trei-patru ani, dacă are nevoie de cash flow, etc.
Anca Laura Ionescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediul de Afaceri
+ În vară vom avea cel mai mare forum de business. Subvenționăm 70% din cheltuieli pentru primele 100 de IMM-uri înscrise. Vor fi trei zile de forum.
+ Sunt 800 de milioane de euro pentru Programul Operațional Regional (POR).
+ Țintim spre domenii care pot aduce valoare adăugată - construcții, IT, turism, industrii creative, textile, mobilă. Sperăm să țintim și ajutorul către aceste domenii. Nu se va mai finanța la grămadă, ci se merge pe domeniile cu valoare adăugată. Avem acum șapte programe, toate pentru antreprenoriat. Facem program pentru branduri, cu aplicabilitate în 2016.
+ Legea incubatoarelor este pe ultima sută de metri, deci în câteva săptămâni credem ca va fi gata de aplicare. De atunci vom putea emite și pretenții de facilități fiscale pentru astfel de construcții.
Ramona Ivan, director al Direcției Relații Externe și Finanțări Structurale din cadrul CEC Bank
+ Sistemul bancar românesc este foarte lichid, ne uităm lung să găsim clienți. Poate că băncile nu au încercat să înțeleagă businessul. Previziunile arată frumos, dar în viața reală totul este mai complicat. Ca om de bancă trebuie să te pui în locul celor din companii. Este important că firma respectivă crede în proiect și că a investit puțin în businessul respectiv, că poate să supraviețuiască mai departe.
+ Poate nu suntem cei mai pregătiți să facem toate proiectele mari, însă 44% din creditele acordate la final de decembrie sunt pentru IMM-uri. Prioritatea noastră sunt IMM-urile.
+ Nu se vede foarte mult entuziasm în zona antreprenorială, vedem multe proiecte ale IMM-urilor care nu merg mai departe, chiar dacă au primit fonduri europene, spre exemplu. Spun că nu au bani de ipotecă. La nivel de sistem bancar trebuie ca cei ce se ocupă de zona de business să încerce să înțeleagă mai bine ce este în spatele unei tranzacții.
Mihaela Cojocaru, director general adjunct al CertAsig
+ Asigurarea în România, din păcate, este asociată cu asigurarea mașinilor, a locuințelor sau a clădirilor și bunurilor dintr-un birou. Dar înseamnă mult mai mult, în economiile dezvoltate este un catalizator pentru economie. Asigurătorul preia o parte din riscuri. La prima vedere, se poate spune că este o hârtie pe care se plătesc niște bani, este văzută ca o cheltuială în plus, pe lângă multe altele. Când demarezi o afacere nimeni nu îți dă o licență fără o asigurare de răspundere civilă, ceea ce nu se știe încă sau nu se înțelege.
+ Străinii știu foarte bine că atunci când pățesc ceva au dreptul de a cere despăgubiri, trebuie să fim pregătiți pentru asta. Mai este vorba despre răspunderea producătorului, a prestatorului de servicii. Suntem o companie specializată în asigurări dedicate întreprinderilor, deci 60%-70% din clienți sunt IMM-uri. Ei se folosesc de asigurare atunci când demarează o afacere și prin contract au nevoie de asigurări. Sau când lucrează cu o companie din afară și li se cere asigurare.
Cătălin Butnariu, proprietar al Nexus, bar dedicat gamer-ilor
+ Este foarte bine să fii și angajat și antreprenor, dacă ai pe cineva care să te ajute. Ideea a pornit în 2012, dar abia la începutul lui 2014 am făcut pasul. Am preluat un bar aflat la început și am cumpărat majoritatea părților sociale. L-am renovat pentru a atrage gamer-ii. Este o nișă care nu are foarte multă reprezentare. La nivel global putem observa că fenomenul de electronic sports, chiar și în România încep să se întâmple lucruri. La Dreamhack au fost premii de 250.000 de dolari, au venit mii de oameni, există piață.
+ Am discutat informal cu niște prieteni din domeniu bancar, nu am primit cele mai bune semnale la nivel de finanțare, așa că am optat pentru finanțare din fonduri proprii. Am avut costuri operaționale destul de mari. Noi am vrut să creăm un spațiu pentru o comunitate, dar nu a fost suficient, pentru că zona de baruri și restaurante este foarte dificilă. Am ales să facem un exit din această afacere, am găsit pe cineva interesat să investească mai departe.
+ Avem multe cereri de teambuilding-uri la care participă toate nivelurile de angajați, am avut medici, notari, avocați. M-am apucat de acest business din plăcere, apoi pentru că presupune foarte multă creativitate. Am pornit la drum cu gânduri de viitor care se pare că se concretizează mai repede decât ne-am fi așteptat. Când am apărut mai existau patru locații, dar ad-hoc, noi am dus ideea la nivel de business. Nu am făcut rabat, nu am folosit un apartament vechi pe care îl aveam. Am investit foarte mult în decoruri, în marketing. Acum mai sunt 35 de astfel de locații. Lucrurile au avansat într-un ritm la care nici nu ne-am fi gândit. Eu am renunțat la job pentru businessul acesta.
+ Suntem deja francizați în Grecia, avem propunere dintr-o țară din Asia. În termen de cinci ani poate că ne dorim să ne dezvoltăm ușor mai lent, ca să putem face față, pentru că suntem doar doi fondatori. Avem nevoie să externalizăm mult mai multe, cum ar fi creația, pe lângă contabilitate sau pază.
Cristian Logofătu, fondator al Bittnet, furnizor de servicii de training IT
+ Schimbările apar, orice ar fi, trebuie să ne adaptăm. În general, lucrurile sunt mai bune ca acum cinci ani, pare că prindem o viteză într-o direcție.
+n Suntem în continuare o companie mică. Am fost și la bancă pentru finanțare, avem aproape toate serviciile externalizate, am apelat la fonduri europene. În fiecare moment în care ne-am dus la asigurător, când am avut o astfel de interacțiune nu a fost ușor, dar este normal. La finanțare bancară, pentru un start-up, cu atât mai mult în servicii, problema cea mai mare este lipsa garanțiilor. La început mai ai apartamentul, niște economii, dar ajungi repede la zona de lipsă de garanții.
+ Am pornit de la zero, capitalul inițial a fost de 1.000 de lei. Abia după doi ani am mers pentru o finanțare bancară. În cei doi ani am reinvestit toate profiturile. Primii 100 de lei i-am folosit pentru a ne transforma în SA.
0 comments :
Trimiteți un comentariu