Managerii nu mai fac MBA pentru cunoștințele de business, ci pentru networking

Știrea a fost publicată sâmbătă, 2 mai 2015, 11:21 în categoria

Managerii nu mai fac MBA pentru cunoştinţele de business, ci pentru networking Nevoia de a cunoaște oameni de afaceri care, poate, la un moment dat vor deveni parteneri de business este cel mai important motiv pentru care managerii se înscriu la programe de educație managerială de tip MBA sau Executive MBA, este de părere Nikos Dimitriadis, director de dezvoltare în cadrul Executive Development Institute și director regional al University of Sheffield.

„Oamenii nu se mai duc la MBA doar pentru a acumula cunoștințe de business. Se zice că dacă te uiți zilnic la două-trei filme pe TED (o platformă online care reunește videouri din cadrul unor conferințe în care se prezintă diverse «idei ce merită răspândite» - n. red.) și dacă citești anumite cărți și participi la evenimente de profil poți dobândi cunoștințele de business de care ai nevoie astfel încât să nu mai fie nevoie să mergi la școala de afaceri. Acest lucru este posibil pentru că, în prezent, informația nu mai este ținută între pereții universităților, este disponibilă și se poate descărca gratuit de pe internet. Însă oamenii nu se duc la MBA pentru cunoștințe, ci pentru networking“, a explicat Nikos Dimitriadis. El este unul dintre profesorii programului de Executive MBA oferit pe piața locală de University of Sheffield din 2006, program care are până în prezent 250 de absolvenți.

Un alt motiv pentru care managerii merg la MBA este legat de faptul că un MBA pe cartea de vizită poate funcționa ca un brand internațional pentru carieră, mai spune Dimitriadis.

„Un MBA absolvit la o universitate de prestigiu e ca un tatuaj. Când piața e din ce în ce mai competitivă, iar companiile primesc câte 200 de CV-uri pentru o poziție, un MBA recunoscut în toată lumea reprezintă un avantaj pentru cariera fiecărui manager.

Ideea de la care a pornit necesitatea creării programelor de MBA a fost aceea de a oferi abilități manageriale oamenilor care nu au avut parte, de-a lungul carierei lor, de instruire în domeniul managementului, mai explică Dimitriadis.

„MBA-urile au fost create pentru medici, pentru ingineri, pentru oameni care veneau din companii în care lucrau ca specialiști și care, la un moment dat, au preluat atribuții de supervizare, de aceea aveau nevoie de abilități manageriale. Iar programele de MBA au fost create tocmai pentru a acoperi aceste nevoi“, a mai spus Nikos Dimitriadis. În opinia lui, filosofia care stă la baza unui program de MBA este aceea de a oferi fiecărui participant aceleași module de business - fie că e vorba de marketing, resurse umane, logistică sau operațiuni - pentru a înțelege modul în care funcționează o afacere per ansamblu. În plus, spune el, în cadrul University of Sheffield, studenții programului de EMBA își pot alege, în funcție de preferințe, o specializare pe care o pot aprofunda în ultimele două module de studiu din cadrul programului.

Avansul tehnologic a făcut ca alternativele de educație managerială să se înmulțească, astfel că managerii au posibilitatea de a migra către variantele online de educație pentru executivi. Așa-numitele MOOCS (massive open online courses) încep să fie dezvoltate chiar de școlile de business, care ajung să investească peste 75.000 de dolari pentru un singur curs online, potrivit Financial Times. Una dintre cele mai cunoscute platforme de programe online disponibile gratuit este Coursera.

Totuși, directorul regional al University of Sheffield spune că, în ciuda faptului că se dezvoltă tot mai mult cursurile online, acestea nu sunt percepute la nivel global drept competitori ai programelor de educație executivă.

„Statisticile recente arată că mai puțin de 10% din cei care se înscriu la un program de tip MOOC termină programul, dau examenul și primesc un certificat de absolvire. Acest lucru înseamnă că ceva le lipsește acestor programe. În plus, uitându-mă la profilul celor care accesează astfel de cursuri, am observat că este un segment de piață diferit, pentru că se caută programe de instruire de bază, cum ar fi cursurile de limbă engleză“, a mai explicat Dimitriadis.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai

0 comments :

Trimiteți un comentariu