Unu din cinci salariați din economie va trebui să declare banii din buzunar înainte de a începe lucrul. 225.000 de firme trebuie să deschidă registre de declarare a banilor

Știrea a fost publicată vineri, 1 mai 2015, 01:59 în categoria

Unu din cinci salariaţi din economie va trebui să declare banii din buzunar înainte de a începe lucrul. 225.000 de firme trebuie să deschidă registre de declarare a banilor Cel puțin 850.000 de salariați din cei 4,4 milioane la nivel de economie (20% din total) va trebui să declare, peste câteva zile, ce bani are în buzunar înainte de a începe ziua de lucru. Un număr de 225.000 de firme trebuie să deschidă „registre de bani personali“, unde angajații să declare cu câți bani au venit la serviciu.

Potrivit unui ordin al ministrului finanțelor apărut la două zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență prin care bacșișul este impozitat, angajații magazinelor, restaurantelor și ai tuturor operatorilor care sunt obligați să utilizeze case de marcat fiscale își vor declara banii în fiecare zi înaintea începerii programului de lucru, într-un registru de bani personali, cu paginile numerotate, completat fără ștersături sau modificări.

Deschiderea registrului este o obligație a agentului economic.

Potrivit datelor Registrului Comer­țu­lui, în domeniul HORECA(hoteluri, restaurant, cantine, baruri, cafenele) sunt înregistrate 25.000 de firme. În comerțul cu amănuntul sunt înregistrate 133.000 de firme, iar în comerțul cu ridicata 67.500 - în total cel puțin 225.000 de companii mari sau mici care trebuie să deschidă registre de declarare a banilor.

Potrivit datelor INS la finalul lui 2014 în comerțul cu amănuntul și cu ridicata lucrau 712.000 persoane, iar în domeniul HORECA 138.000 de persoane. Prin urmare, cel puțin 850.000 de angajați (20% din totalul angajaților din economie) va trebui să declare, la cinci zile de la publicarea ordinului Finanțelor în Monitorul Oficial, ce bani au în buzunar înainte de a începe lucrul.

Ordonananța privind impozitarea bac­șișurilor a intrat în vigoare după ce la mijlocul săptămânii a fost publicată în Monitorul Oficial. Bacșișul va fi evidențiat pe un bon fiscal separat, iar prin bacșiș se înțelege orice su­mă de bani oferită în mod voluntar de client în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar.

Sumele încasate suplimentar, înregistrate fiscal și contabil, se evidențiază pe un bon fiscal distinct.

Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacșișului rămân la dispoziția lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaților.

Impozitarea propusă vizează taxa­rea bacșișului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaților, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacșișul nefiind cuprins în sfera TVA.

Guvernul estimează că va colecta la bugetul de stat, în urma fiscali­zării bacșișu­lui, 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, ceea ce în­seamnă că a evaluat „piața bacși­șului“ la 1,8 mld. lei anual.

În ceea ce îi privește pe responsabilii unităților care sunt obligați să folosească casele de marcat fiscal, aceștia trebuie să constituie registrul de bani personali pentru fiecare unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care va fi păstrat în locația respectivă pentru a fi prezentat la control inspectorilor fiscali. Pentru fiecare unitate de vânzare se va utiliza un singur astfel de registru, se arată într-un proiect de ordin al ministrului finanțelor publice.

Măsura a fost instituită în urma controalelor ANAF, care au găsit sume suplimentare față de cele din casă, justificate ca fiind bani personali ai angajaților sau care proveneau din bacșiș, iar consecința a fost suspendarea activității unităților respective.

Ulterior s-a decis printr-o ordonanță a Guvernului că ANAF va suspenda activitatea unei firme doar de la a doua abatere în 24 de luni și numai dacă diferența sumelor constatate depășește 300 lei și 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, angajații care refuză prezentarea sumelor putând fi amendați.

Registrul de bani personali va avea paginile numerotate în ordine crescătoare și trebuie semnat pe ultima pagină de către administratorul firmei sau de o persoană împuternicită.

Angajații vor completa zilnic acest registru la începerea programului de muncă, în care vor declara sumele de bani pe care le au asupra lor. Astfel, trebuie să completeze în registru, fără ștersături, modificări și fără a lăsa spații neutilizate, cu data, numele și funcția, suma de bani la începerea programului și ora înregistrării, iar la final se semnează.

Orice sumă de bani înregistrată în plus față de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali.

Operatorul economic răspunde de integritatea registrului și completarea zilnică a acestuia de către personalul care lucrează în unitatea respectivă.

De asemenea, compania trebuie să notifice Fiscul că a constituit registrul special de bani în termen de cinci zile lucrătoare de la data publicării ordinului, precizând data deschiderii registrului și numărul de pagini, conform numerotării acestora.

La rândul său, ANAF înregistrează într-o evidență proprie, ținută la nivelul fiecărui contribuabil, registrele de bani personali notificate ca fiind constituite.

La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unității de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care își desfășoară activitatea și în timpul programului de lucru, angajații operatorului economic sunt obligați să prezinte sumele de bani aflate asupra lor.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel

0 comments :

Trimiteți un comentariu