Ce duc în spate grecii prin austeritate. Între 1999 și 2007 datoriile private din Grecia s-au triplat. Din 2007 încoace, povara s-a transferat în datorie publică

Știrea a fost publicată marți, 30 iunie 2015, 23:53 în categoria

Ce duc în spate grecii prin austeritate. Între 1999 şi 2007 datoriile private din Grecia s-au triplat. Din 2007 încoace, povara s-a transferat în datorie publică În 2011, înainte ca Grecia să primească al doilea pachet de bailout internațional, Peter Böfinger, consilier economic al guvernului german, scria că a ajuta statul elen înseamnă în primul rând ajutarea băncilor germane, „care au multe credite date acolo“. În 2015, după cinci ani de criză grecească, publicația italiană La Repubblica titrează că 90% din banii din pachetul de bailout au ajuns în sistemul bancar din Grecia. Băncile străine au plecat, iar grecii au rămas îndatorați.

Cele mai răspândite povești despre criza datoriilor din Grecia pun mai mult accent pe datoria publică a țării, adică cea a guvernului, care ar fi fost cuprins de o frenezie a cheltuielilor în anii de după intrarea țării în zona euro.

În realitate, cea mai rapidă creștere a avut-o, înainte de marea criză mondială, datoria sectorului privat, nu cea din sectorul public. BCE estimează că datoriile private din Grecia au crescut cu peste 217% între 1999 și 2007.

În aceeași perioadă, datoria publică s-a „umflat“ cu doar 13%, scrie revista italiană News­letter for The European Union. Datoria publică, raportată la PIB, a explodat după ce prăbușirea băncii americane de investiții Lehman Brothers a declanșat criza financiară globală și a deteriorat condițiile macroeconomice în Grecia, ca peste tot în Europa.

Creșterea datoriei private are legătură cu deteriorarea poziției comerciale externe a Greciei. Deficitul de cont curent a ajuns la nivelul uriaș de -14% din PIB în 2007. Majorarea acestui deficit înseamnă că Grecia avea nevoie de capital din străinătate pentru plata importurilor. Datoriei externe grecești i s-a permis să treacă de 120% din PIB (nivelul de 50% din PIB este considerat în general unul alarmant). Nevoia Greciei de importuri era pe măsura creșterii economice. Între 2000 și 2007, PIB-ul a crescut cu 33%, pe când media la nivelul UE era de 16%. O mare parte din banii împrumutați în Grecia în acea perioadă s-au dus pe finanțarea consumului privat. Banii nu au căzut din cer ci au venit de la creditori, de la bănci, care în mod normal ar trebui să știe să-și evalueze riscurile. Bănci străine au fost mai mult decât bucuroase să-i împrumute, să-i îndatoreze pe greci, până la venirea crizei.

Euro a erodat competitivitatea exporturilor

Datoria privată creștea pe măsură ce balanța comercială se deteriora. Aproape 60% din importurile Greciei veneau din zona euro (14% doar din Germania). Cu alte cuvinte, investitorii străini făceau bani pentru că grecii se împrumutau, iar exportatorii străini făceau bani pentru că grecii cheltuiau.

Pentru că avea ritmuri de creștere accelerate, Grecia se confrunta și cu accelerarea inflației, ceea ce înseamnă că Grecia trecea printr-o apreciere internă în raport cu principalii parteneri comer­ciali. Rezultatul a fost erodarea competitivității externe și creșterea deficitului comercial. Dacă Grecia ar fi avut propria monedă, și-ar fi putut-o deprecia pentru a îndrepta lucrurile. Apoi a venit criza, făcând evident că datoriile Greciei au ajuns la niveluri nesustenabile, iar investitorii privați s-au panicat. Primul lucru care s-a întâmplat a fost că băncile comerciale europene au început să-și vândă din activele grecești pentru a ieși din zona de pericol. Țările cu cea mai mare ex­punere la Grecia erau Franța, Elveția și Germania.

Apoi, instituțiile care compun așa-zisa troică a creditorilor internaționali (ESM, BCE și FMI) au înlocuit piețele ca surse de finanțare pentru sectorul public și privat din Grecia, creditorii privați au fost înlocuiți de aceste instituții, iar datoria publică a devenit datorie „instituțională“, care se supune nu legii grecești, ci legilor străine.

Băncile străine care au umflat datoria Greciei

Băncile franceze aveau în anul 2011, în Grecia, credite acordate de 57 de miliarde de dolari. Ex­punerea lor s-a redus la 1,8 miliarde dolari în septembrie anul trecut în condițiile în care Société Générale și Crédit Agricole și-au vândut subsi­diarele grecești - către bănci grecești - și obli­gațiunile guvernamentale din portofolii, potrivit Reuters.

Băncile germane aveau în 2011 o expunere de aproape 24 miliarde de dolari. În toamna anului trecut, expunerea era de 13,5 miliarde dolari. Dintre creditorii germani, cea mai mare expunere, de 15 miliarde de dolari, o are banca de dezvoltare controlată de stat KfW.

Băncile americane aveau în septembrie împrumuturi de 10,6 miliarde de dolari.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu