Valurile de „chinezării“ ieftine sporesc presiunile deflaționiste la nivel mondial

Rolul jucat de China în prăbușirea prețurilor la nivel mondial devine din ce în ce mai clar în condițiile în care țara nu reușește să absoarbă supracapacitatea clădită în perioada de creștere economică puternică, scrie The Wall Street Journal.

Cu ani în urmă, forța de muncă ieftină din zonele rurale ale Chinei lua cu asalt fabricile țării, împingând în jos prețurile produselor. Apoi, cererea solidă de materii prime ca petrolul și bumbacul venită din partea Chinei a inversat trendul pe măsură ce prețurile resurselor naturale a crescut. Acum, supracapacitatea de producție a Chinei și încetinirea ritmului de creștere al economiei acesteia pun din nou presiune asupra prețurilor. La nivel global, producătorii se văd nevoiți să-și reducă prețurile după ce au supraestimat cererea din partea Chinei. În același timp, producătorii chinezi, afectați de încetinirea economiei locale și supracapacitate, inundă piețele externe cu produse finite cum ar fi cauciucuri, oțel și panouri solare.

China nu este nici pe departe singura cauză a scăderii prețurilor, presiunile deflaționiste venite din această țară indicând probleme mai ample legate de cerere la nivel mondial. Totuși, mărimea, influența și rolul central al Chinei în producția globală fac din această țară o forță importantă.

În Statele Unite, scăderea prețurilor este o veste bună pentru consumatori. Pentru autorități și directori de companii, însă, declinul reprezintă o adevărată provocare, putând slăbi profitabilitatea, amâna investițiile și bloca creșterea salariilor, toate necesare pentru depășirea perioadei de creștere slabă la nivel mondial.

În Europa, scăderea prețurilor de consum a determinat Banca Centrală Europeană să adopte măsuri agresive de relaxare monetară.

În China, prețurile de fabrică se află în scădere de peste trei ani, determinând banca centrală a țării să relaxeze condițiile de creditare în speranța impulsionării consumului și creșterii economice.

Totuși, oficialii băncii se tem că astfel de măsuri ar putea înrăutăți situația, canalizând banii către industrii care se confruntă deja cu supracapacitate. Riscul este ca banii ieftini să determine o expansiune în continuare a capacității de producție în China.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cătălina Apostoiu