Cel mai bine plătit manager din cadrul Curții de Conturi a fost anul trecut Gheorghe Oană, vicepreședintele Autorității de Audit din 2008 încoace, care a încasat, în medie, câte 14.200 de lei net pe lună, potrivit declarației sale de avere. O astfel de funcție este pregătită acum și pentru Ilie Sârbu, fostul lider din Senat al PSD și socrul premierului Victor Ponta.Veniturile mari asigurate de un post în managementul Curții de Conturi, instituția care, conform Constituției, controlează modul de formare și de administrare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, au făcut ca aceasta să devină unul dintre cei mai râvniți angajatori de la stat. La începutul săptămânii trecute, Liviu Dragnea, președintele interimar al PSD, anunța că partidul îl va susține pe Ilie Sârbu în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi, la Autoritatea de Audit. Ilie Sârbu a renunțat la poziția de lider al grupului din Senat al PSD, afirmând că renunță și la politică.
„Curtea de Conturi are două elemente mari de atracție, este un borcan cu miere din două puncte de vedere: veniturile sunt foarte mari, garantate pentru o perioadă de nouă ani și, teoretic, este un element de forță politică. Controalele făcute de această instituție pot fi jucate foarte bine în luptele politice, pentru că analizele făcute pot fi extrem de valoroase. (…) Din punctul meu de vedere, Curtea de Conturi este un angajator foarte atractiv: salarii mari, siguranța locului de muncă pentru un termen foarte lung, oferă un statut cu care oricine «se poate da mare pe unde merge» și mai are și elementul de forță politică. Cred că Ilie Sârbu a făcut o algere bună, va avea un viitor liniștit“, a explicat profesorul universitar Mircea Coșea.
Totuși, profesorul Coșea crede că elementul politic pe care îl poate avea o funcție la Curtea de Conturi și-a mai pierdut din importanță, având în vedere că, atunci când Nicolae Văcăroiu, actualul președinte al instituției și fost premier (în 1992- 1996), a făcut afirmații „foarte grave“ în ceea ce privește nivelul evaziunii (că ponderea economiei subterane este de circa 35% în România.), acest lucru nu a fost prea amplu dezbătut.
„Poate și faptul că face parte dintr-o generație mai veche, a lui Ion Iliescu – care la rândul său nu mai are importanța pe care o avea în PSD – a făcut ca importanța politică dată de posturile în Curtea de Conturi să se mai piardă“, a mai spus Coșea.
Pozițiile de vicepreședinte, de președinte și de consilier de conturi, care fac parte din structura de management din cadrul Curții de Conturi, sunt remunerate cu venituri de peste 10.000 de lei net pe lună și sunt „garantate“, conform legii, pentru o perioadă de nouă ani. Mandatele nu pot fi prelungite sau reînnoite după această perioadă. Membrii conducerii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere.
Din 3 în 3 ani, Curtea de Conturi înnoiește o treime din consilierii de conturi, pe măsură ce expiră mandatele celor aflați în funcții.
Curtea de Conturi are un buget anual de peste 200 de milioane de lei, din care 82% este destinat cheltuielilor de personal, potrivit datelor publicate de instituție. Deși ani de zile rapoartele Curții de Conturi făcute în urma controalelor erau „aruncate la gunoi“, în ultimii trei ani câteva cazuri au făcut carieră în rândul opiniei publice, unul dintre ele fiind cel prin care omul de afaceri Horia Simu a beneficiat de o despăgubire supraevaluată cu circa 100 de milioane de euro de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
0 comments :
Trimiteți un comentariu