BNR are suspiciuni privind scăderea provizioanelor de către bănci ca să marcheze profit și cere „inventarul“ creditelor restructurate

BNR a solicitat băncilor să trimită inventarul tuturor creditelor restructurate pentru a vedea cât de corect au fost realizate și cât de mult a fost in fluențat profitul raportat la nouă luni de restructurări și scăderea pro vizioanelor.

Nicolae Cinteză, directorul Direcției Supra veghere din BNR, apreciază că presiunea pusă de acționari asupra băncilor ca să facă profit este posibil să le fi determinat să accepte anumite restructurări - pe care în alte condiții poate nu le-ar fi acceptat, cu impact asupra diminuării provizioanelor și creș terii profitului.

Sistemul bancar înregistra la nouă luni un profit de 2,2 mld. lei după ce anul trecut băn cile au raportat o pierdere record de 4,6 mld. lei. BNR anticipează înregistrarea unor provizioane în ultimul tri mestru din acest an, însă sistemul bancar urmează să rămână pe profit.

„Personal, am o suspiciune determinată de faptul că provizioanele pe IFRS au scăzut. Scoaterea unor credite în afara bilanțului nu am prea văzut ca să justifice scăderea de provizioane. Vânzări de credite nu au prea fost în trimestrul al treilea. O mare parte din scăderea de provizioane se regăsește în creșterea profitului. În ce condiții se putea face asta? În condițiile în care stocul de credite a suferit restructurări și refinanțări masive“, a declarat Cinteză la seminarul EUCOFILE or ganizat la Sinaia de BNR, ARB și Alpha Bank.

Acesta a fost motivul pentru care BNR a cerut băncilor comerciale pen­tru luna iunie și septembrie să trimită un inventar al tuturor creditelor re­struc­turate, un istoric de la acor­darea îm­prumuturilor până la 30 septembrie.

Soldul creditelor restructurate în to­tal credite a fost în jur de 11% la 30 sep­­tembrie, adică aproape 25 mld. lei.

Serviciul datoriei în cazul unui client al cărui credit a fost restructurat devine unul bun fără ca pe fond să se întâmple absolut nimic, fără să existe niciun eveniment în viața debitorului respectiv, ceea ce nu ar justifica stornarea de provizioane și nici măcar restructurarea, a explicat Cinteză.

„Putem accepta restructurări în condițiile în care, de exemplu, clientul corporate vine și spune că are niște contracte încheiate pe trimestrul al patrulea și va avea venituri și, implicit, va putea să ramburseze creditul. Deci, dovedește că s-a întâmplat ceva. Dar așa, pur și simplu că vrea banca să-l scoată din categoria celor neperfor­mante și să nu mai formeze niște pro­vizioane nu ar justifica lucrul acesta“.

BNR a terminat de centralizat datele transmise de bancheri privind restructurările, urmând ca din această săptămână să analizeze fiecare bancă.

Banca centrală se teme că va găsi și situații de genul celor identificate în trecut, respectiv credite cu 20 de restructurări fără ca între restructurări să se încaseze măcar dobânda aferentă sumelor respective.

„Cred că vor fi ceva provizioane care urmează a se adăuga, dar nu la un nivel care să determine îngrijorare. Băncile vor încheia anul pe profit. Cât de mare va fi acest profit, vom vedea în decembrie în raport de provi­zioanele care vor fi făcute. După mulți ani, a fost o perioadă bună pentru bănci. E prima dată când se înre­gistrează un profit care zic eu că se menține și la sfârșitul anului“.

La sfârșitul primului trimestru din 2015 sistemul bancar avea un profit de 800 mil. lei, la jumătatea anului a urcat la 1,2 miliarde de lei, iar la nouă luni câștigul s-a dublat. Un număr de 15 bănci au înregistrat pierderi cumulate în septembrie de 600 mil. lei, iar 24 aveau un profit total de 2,8 mld. lei.

După ce în anii de criză unu din cinci credite ajunsese să fie neperfor­mant, în septembrie 2015 rata cre­di­te­lor neperformante a scăzut la mi­ni­mul ul­ti­milor 5 ani, respectiv la 12,3% din totalul împrumuturilor (și la un nivel de 15,73% după metodologia EBA - Autoritatea Bancară Euro­penă).

„Calitatea portofoliului de credite rămâne una foarte bună. Gradul de aco­perire cu provizioane este unul dintre cele mai mari din Europa. Pe me­to­dologia românească corespun­ză­toare ratei de 12,33% avem un grad de aco­perire de 69,4%, iar pe meto­do­lo­gia EBA gradul de acoperire este de 58%“.

Acceptând ideea că băncile au re­cunoscut deja pierderi de aproape 70%, fiindcă 69,4% sunt provizionate ră­mâne un procent de circa 30,6% neaco­perit cu provizioane. Din 12,33%, procentul de 30% înseamnă cam 3,7% neacoperit cu provizioane, Deci, 3,7% din credite sunt neperfor­mante calculate la valoare netă.

„Acesta este un nivel acceptabil după perioada prin care am trecut și dacă avem în vedere și colateralul existent ușor de recuperat“.

Rata de solvabilitate - unul dintre cei mai importanți indicatori urmăriți de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituție de credit - ajungea la sfârșitul lunii septembrie la 18,7%, mult peste minimul legal de 10%, ceea ce arată că băncile au sufi­cient spațiu pentru a intensifica cre­ditarea economiei.

Profitabilitatea băncilor a fost afectată în ultimii ani de creșterea pu­ter­nică a cheltuielilor cu provi­zioanele făcute în contul creditelor care au înregistrat probleme la plata ratelor.

Pierderea record de 4,6 mld. lei din 2014 a depășit cu 20% pierderile cumulate din 2010, 2011 și 2012 - ceilalți trei ani din perioada de criză în care băncile s-au aflat pe minus. O excepție a fost anul 2013, când s-a înregistrat un profit mic, de 49 de milioane de lei.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega