„Bolnavul Europei“ Finlanda are în față dureroase măsuri de austeritate

Finlanda a fost unul dintre cei mai duri critici ai Greciei în timpul crizei datoriilor din această țară, blamând-o pentru eșecul înregistrat în a imple­menta reforme menite să-i revitalizeze economia.

Acum, țara nordică se luptă să-și curețe propriile finanțe în încercarea disperată de a depăși o recesiune de trei ani ce l-a determinat pe ministrul de finanțe al țării s-o caracterizeze drept „bolnavul Europei“, scrie Reuters.

Eforturile premierului Juha Sipila de a reduce numărul sărbătorilor și sa­lariile au generat uriașe greve și pro­teste, în timp ce o amplă reformă în sectorul sănătății a scos la suprafață diviziunile ideologice din interiorul guvernului său de coaliție.

Au existat chiar și apeluri pentru o dezbatere în parlament cu privire la oportunitatea ieșirii Finlandei din zona euro pentru a permite țării să-și deva­lorizeze moneda în scopul impul­sionării exporturilor, semn clar al frustrării ce cuprinde țara.

În cea mai recentă manifestare a dificultăților legate de reducerea cheltuielilor în statele membre ale zonei euro, Sipila are în față o ade­vărată provocare politică.

Acesta trebuie să implementeze reforme majore pentru a spori competitivitatea și încuraja creșterea economică, încercând în paralel să mulțumească sindicatele pentru a evita noi greve și acorduri costisitoare în ceea ce privește salariile anul viitor.

Atât șomajul, cât și datoria publică sunt în creștere într-o țară afectată de costuri ridicate cu forța de muncă, declinul diviziei de telefoane a companiei fanion Nokia și recesiunea din Rusia, una dintre cele mai mari piețe de export a acesteia.

Iar, în condițiile unei îmbătrâniri rapide a populației, economiștii spun că perspectivele sunt sumbre pentru Finlanda, care și-a pierdut ratingul de credit triplu A și se confruntă cu cea mai lungă perioadă de declin economic de la cel de-al doilea război mondial.

Sipila, care a avertizat că Finlanda ar putea fi următoarea Grecie, vizează reduceri de cheltuieli de 10 miliarde de euro anual până în 2030.

În acest scop, guvernul, aflat la putere de cinci luni, intenționează să reformeze sectorul medical, guvernele locale și piețele muncii pentru a impulsiona creșterea ratei ocupării forței de muncă și competitivitatea exporturilor.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cătălina Apostoiu