
Rezultatul este că acțiunile băncilor au fost vândute la preț de chilipir, diluând acționariatul statului la aceste instituții bancare, care au active totale de 358 miliarde de dolari.
Participația statului elen la National Bank of Greece s-a redus de la 57% la 24%, cea în Eurobank a scăzut de la 35% la 2,4%, cea în Alpha Bank de la 64% la 11%, iar cea în Piraeus Bank de la 67% la 22%. Aceasta înseamnă că plătitorii greci de taxe au pierdut aproape 44 mld. dolari din banii pe care i-au dat pentru a salva băncile în ultimii trei ani.
Experții juridici și cei de pe piața acțiunilor cred că investitorii și-au conceput planul după ce o prevedere legală a fost modificată de parlamentul grec în așa fel încât a permis fondurilor private de investiții să evalueze acțiunile băncilor prin metoda înregistrării cererilor de achiziție (book-building). Prin această metodă prețul acțiunilor din majorările de capital nu este predeterminat și investitorii stabilesc prețul la care vor să cumpere titlurile. De asemenea, modificarea a forțat autoritatea grecească de reglementare, Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF), să accepte prețurile stabilite prin metoda book-building, chiar dacă acestea nu reflectau valoarea reală titlurilor.
Surse din sistemul bancar grecesc spun că Pimco, Capital Group, WLR Recovery Fund, Wellington, Fairfax, Brookfield Capital Partners și Highfields Capital Management se numără printre fondurile care au profitat de oportunitatea de a investi luna aceasta în băncile grecești la valori sub cele ale pieței. Investitorii străini au evaluat cele patru bănci la 800 de milioane de dolari, nivel de trei ori mai mic decât valoarea de piață actuală de 3 miliarde de dolari. Mai mult, din 4 noiembrie până în 20 noiembrie, când a avut loc procesul de book-building, indicele acțiunilor bancare cotate pe bursa de la Atena s-a prăbușit cu aproape 70%.
Această cădere a lovit băncile dur, spune Nikos Chryssochoidis, broker în Atena. „În doar 13 sesiuni de tranzacționare, acțiunile Alpha Bank au scăzut de la 0,125 euro, cotația de pe 4 noiembrie, la 0,055 euro. Adică au pierdut 56% din valoare“, a explicat traderul.
Acestea sunt cifre groaznice, apreciază Emilios Avgouleas, profesor de drept bancar la Universitatea Edinburgh. „Ceea ce este atât de tulburător este că vânzarea a avut loc cu binecuvântarea creditorilor europeni. Astfel, este greu să o caracterizăm ca fiind un jaf. Pentru plătitorii greci de taxe, pierderile sunt enorme“.
Pe măsură ce se așază praful, se întețește jocul de-a găsi vinovatul. HFSF argumentează că deciziile sale respectă legea. Creditorii țării și oficialii zonei euro și-au făcut clare responsabilitățile. Între timp, cresc îngrijorările privind impactul pe care vânzarea o poate avea asupra activității de trading de pe bursa de la Atena. Luni, statele din zona euro au acceptat să elibereze 10 miliarde de dolari pentru recapitalizarea băncilor grecești după ce Grecia a reușit să îndeplinească o serie de cerințe, printre care reforma regulilor guvernanței bancare, relaxarea restricțiilor privind evacuările silite și majorarea taxelor pe vin și drum.
Creditorii Greciei vor, de asemenea, ca autoritățile de la Atena să elimine vulnerabilitățile care au mai rămas în sistemul bancar, mai ales pe cele care derivă din creditele neperformante, care totalizează 114 miliarde dolari.
Dacă va exista vreun deficit de capital în băncile grecești pe care investitorii privați nu-l pot acoperi în 2016, atunci UE va cere un „haircut“ pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro, așa cum s-a făcut în Cipru în urmă cu trei ani. Până în prezent, UE a contribuit cu credite de 49,2 miliarde dolari la salvarea băncilor grecești.
0 comments :
Trimiteți un comentariu