În ultimii 500 de ani Rusia și Turcia au avut nu mai puțin de 12 războaie, dintre care șapte s-au soldat cu victoria rușilor, trei au fost câștigate de turci, iar în cazul a două războaie victoria a fost indefinibilă.Iată care sunt cele mai recente patru războaie dintre Rusia și Turcia;
Ultimul
Război Ruso-Turc
a avut loc în perioada
1914-1918
și a făcut parte din Primului Război Mondial și Războiului Civil Rus, a carei victorie a fost indefinibilă. Campania din Caucaz este reprezentată de totalitatea acțiunilor militare dintre Imperiul Otoman și Imperiul Rus, la care s-au adăugat mai apoi cele dintre otomani și Azerbaidjan, Armenia, Dictatura Centrocaspică și Regatul Unit ca parte a Primului Război Mondial. Această campanie militară s-a extins din Caucaz până în Asia Mică răsăriteană, acțiuni militare fiind înregistrate în orașe precum Trabzon, Bitlis, Muș și Van. Acțiunile terestre au fost acompaniate de confruntările dintre flotele Imperiului Rus și Imperiului Otoman din Marea Neagră .În data de 23 februarie 1917, acțiunile rușilor au fost oprite datorită Revoluției Ruse. Luptele dintre Imperiul Otoman și Rusia bolșevică s-au încheiat din punct de vedere oficial pe 3 martie 1918, odată cu semnarea tratatului de la Brest-Litovsk.
Cu 37 de ani inainte de războiul menționat mai sus a avut loc
Războiul Ruso-Turc din 1877-1878
care s-a soldat cu o victorie pentru ruși și români și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană. Ca rezultat al războiului, principatele România, Serbia și Muntenegru, fiecare state suverane de facto de mai mult timp, și-au proclamat oficial independența față de Imperiul Otoman, statul Bulgar s-a reînființat, iar regiunea Kars a fost anexată Imperiului Rusiei.â
La sfârșitul războiului a fost semnat Tratatul de la Paris care conținea garanții ale integrității teritoriale a Imperiului Otoman din partea Regatului Unit, Franței și Austriei; Prestigiul internațional al Rusiei a fost deteriorat, și mulți ani răzbunarea pentru această umilință a fost scopul principal al politicii externe a Rusiei; numai Prusia a rămas în relații bune cu Rusia.
Războiul Ruso-Turc din perioada 1853–1856,
a fost parte a Războiului Crimeii, și s-a soldat cu o victorie pentru turci, adică a imperiului otoman și a aliaților lor occidental. Bătăliile au a avut loc în Peninsula Crimeea, Balcani, Marea Neagră, Marea Baltică. a fost un conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, și o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman, pe de altă parte. Este considerat a fi fost unul dintre ultimele războaie religioase pe continent, primul conflict la declanșarea căruia presa și opinia publică occidentală a jucat un rol semnificativ, și care, în același timp, a fost raportat prompt opiniei publice occidentale prin noile mijloace de comunicare (telegraf, presă scrisă, jurnalism independent. În aceeași notă a premierelor, războiul Crimeii este considerat a fi cel dintâi război total, care a afectat în mod tragic populația civilă expusă la curățire etnică și abuzuri gen viol; în același timp, este războiul care a influențat în mod durabil percepția rușilor în ce privește Occidentul, alierea vesticilor cu turcii musulmani fiind considerată o trădare, comparabilă poate numai cu invazia și jefuirea capitalei bizantine de către occidentali în timpul celei de-a IV-a cruciade. Atunci au murit: 17.500 britanici, 90.000 francezi, 35.000 turci, 2.050 sarzi și 100.000 de ruși
Rusia a ieșit din Războiul Crimeei cu pierderi teritoriale minime, dar a trebuit să-și distrugă flota Mării Negre și fortificațiile de la Sevastopol. Asediul Sevastopolului a fost cea mai importantă acțiune militară din timpul războiului Crimeii, întinzându-se pe durata unui an, din 1854 până în 1855. În septembrie 1854, trupele aliate (Regatul Unit, Franța și Regatul Sardiniei) au debarcat în Crimeea și au asediat orașul și fortăreața Sevastopol, sediul flotei Mării Negre a Imperiului Rus, flotă care părea că amenință Marea Mediterană. Înainte de a fi încercuite, forțele terestre ruse au reușit să se retragă.
Războiul ruso-turc din 1828 – 1829
a fost un conflict militar dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman izbucnit ca urmare a suspendării Convenției de la Akkerman și închiderea strâmtorilor Bosfor și Dardanele de către Poarta Otomană după distrugerea flotei sale în Bătălia de la Navarino. Războiul a fost câștigat de ruși și s-a finalizat cu Tratatul de pace de la Adrianopol, în care Imperiul Otoman dădea Rusiei acces la gurile Dunării și fortărețele Akhaltsikhe și Akhalkalaki din Georgia. Sultanul recunoștea stăpânirea Rusiei asupra Georgiei, (cu Imereti, Mingrelia, Guria), și a hanatelor Erevanului și Nahicevanului, care fuseseră cedate țarului de Persia prin Tratatul de la Turkamanciai semnat cu un an mai înainte. Tratatul deschidea strâmtorile Dardanele și Bosfor tuturor vaselor comerciale, liberalizând astfel comerțul cu cereale, animale vii și lemn.
De atunci și până în 1568, Rusia și-a impus supremația asupra Turciei, în cele mai multe războaie pe care cele două mari puteri le-au purtat:
Războiul Ruso-Turc (1806–1812), victorie pentru ruși
Războiul Ruso-Turc (1787–1792), victorie pentru ruși
Războiul Ruso-Turc (1768–1774), victorie pentru ruși
Războiul Ruso-Turc (1735–1739), victorie pentru turci
Războiul Ruso-Turc (1710–1713), victorie pentru turci.
Războiul Ruso-Turc (1686–1700), victorie pentru ruși
Războiul Ruso-Turc (1676–1681), victorie indefinibilă
Războiul Ruso-Turc (1568–1570), victorie pentru ruși
0 comments :
Trimiteți un comentariu