Băncile țipă și BCE taie dobânzile, ducându-le acolo unde nimeni nu le-a mai dus vreodată

În ceea ce este considerat a fi cea mai dificilă, dar și cea mai surprin­zătoare decizie de până acum, Banca Centrală Europeană a tăiat dobânda de politică monetară de la 0,05% la 0%, cel mai redus nivel din istorie, și dobânda pentru facilitatea de depozit de la -0,3% la -0,4%, sfidând lamentările marilor bănci europene.

Prin această din urmă nouă dobândă, președintele BCE Mario Draghi va forța băncile comerciale să plătească și mai mult pentru a-și putea ține banii în depozitele instituției sale din Frankfurt.

De asemenea, prin noile reduceri ale dobânzilor în zona euro, Draghi forțează răspunsuri similare din partea celorlalte mari bănci centrale, cu care se luptă

într-un război nedeclarat pentru deva­lorizare competitivă. În urma deciziei BCE, euro a luat-o abrupt în jos, veste bună pentru exportatorii zonei euro.

Băncile au avertizat că dacă BCE merge și mai departe cu politica dobân­zilor negative, profitabilitatea lor și rolul lor de motoare de stimulare economică vor avea de suferit. Însă de data aceasta banca centrală de la Frankfurt le-a în­dul­cit cumva durerea, făcând pentru ele ex­trem de ieftin să împrumute bani de la ea.

BCE va lansa patru noi operațiuni de finanțare prin care oferă băncilor cre­ditare pe patru ani. Împrumuturile pot ajunge la fel de ieftine ca depozitele consti­tuite la BCE (dobândă de -0,4%!). Aceasta ar însemna că BCE practic va plăti băncile pentru a-i lua banii.

Într-o altă manevră impresionantă, BCE a majorat programul de achiziții de active cu 20 mld. euro pe lună, la 80 mld. euro pe lună. Aceasta înseamnă că va cum­păra mai multe obligațiuni cu bani special printați în încercarea de a ridica inflația peste zero, scrie The Guardian.

BCE va începe spre sfârșitul trimes­trului II să cumpere obligațiuni fără risc emise de companii. Până acum cumpăra doar obligațiuni guvernamentale, opera­țiune prin care ține jos costurile de finan­țare ale statelor din zona euro. Achizițiile vor dura atât timp cât este necesar pentru ridicarea inflației la nivelul dorit, de 2%.

O altă surpriză anunțată de Draghi este schimbarea condițiilor pentru achi­ziția de obligațiuni. Acum instituția va cumpăra până la 50% din emisiunea unui anumit tip de titlu prin programul de quan­titative easing. Limita anterioară era de 33%. Cei mai mulți analiști spun că prin aceste măsuri BCE le-a depășit toate așteptările. Bursele europene de acțiuni au crescut după ce Draghi și-a anunțat deciziile, traderii salivând la gândul că BCE va turna mai mulți bani pe piețe.

Șefii Erste Bank, Santander și UBS, unele dintre cele mai puternice bănci europene, au ținut să avertizeze asupra pericolelor pe care le aduc dobânzile negative.

Aceste dobânzi, în realitate costuri pentru depozitarea bailor lor la băncile centrale, le erodează profitabilitatea pentru că nu le pot trece pur și simplu pe nota de plată a clienților. I-ar speria șI aceștia și-ar lichid depozitele.

Andreas Treichl, directorul executiv al Erste Bank, a spus că o altă reducere a dobânzilor va facilita apariția bulelor financiare, va afecta creșterea economică șI va crea “disparitate socială” pedepsindu-I pe cei care economisesc, scrie Financial Times.

José García Cantera, directorul financiar al Santander, a avertizat că durerea cea mai mare o vor simțI băncile pot rezista cel mai puțin.

Săptămâna trecută, CEO-ul UBS Sergio Ermotti a explicat că dobânzile excesiv de mici forțează băncile să extindă prea multe credite riscante pentru pur șI simplu “nu știu ce să mai facă cu depozitele”.

Băncile au obiceiul de a se lamenta gălăgios ori de câte ori interesele le sunt atinse.

“Dacă dobânzile negative se duc șI mai mult sub zero, atunci băncile vor suferi pierderi mari la capitolul depozite. Va trebui să compensezi făcând profit pe partea cealaltă, ceea ce înseamnă să ceri mai mult pentru credite”, a avertizat și John Cryan, co-CEO al Deutsche Bank.

Treichl, CEO-ul cu cea mai lungă carieră la o bancă mare europeană, spune că BCE “și-a atins limitele” după ani de aplicare a unei politici monetare ultrarelaxate prin care nu a reușit să ridice inflația din zona euro, aflată acum șI ea în teritoriu negativ.

“Ceea ce se trece cu vederea este că într-o parte destul de mare a Europei șI în special în regiunea noastră deponenții fug de riscuri, iar piețele de capital nu sunt proeminente, ceea ce înseamnă că reducerea dobânzilor nu va ajuta prea mult la stimularea creșterii economice”, a explicat el.

În ceea ce privește efectele dobânzilor negative asupra burselor, J.P. Morgan, bancă americană, a publicat o statistică interesantă. În Danemarca, din septembrie 2014, când a fost introdusă politica dobânzilor negative, acțiunile au crescut cu 22%. În zona euro, din iunie 2014, când BCE a redus sub zero dobânda facilității de depozit, acțiunile au scăzut cu peste 4%. În Suedia, iarăși o țară cu dobânzi negative, bursa a urcat cu 0,8% de când acestea au fost aplicate. În Elveția, din decembrie 2014 acțiunile s-au prăbușit cu 9%. În Japonia, țară care a șocat în ianuarie cu introducerea dobânzilor mai mici de zero, acțiunile au pierdut aproape 7% din valoare.

„Politica dobânzilor negative a fost până acum contraproductivă pentru bursele de acțiuni acolo unde este pusă în practică, în Japonia, în zona euro, în Suedia și în Elveția. Credem că mai degrabă băncile ar trebui ajutate să ajute la creșterea economică. Cu greu se poate crede că economia zonei euro va crește dacă băncile nu acordă mai multe credite”, spune Emmanuel Cau, analist la J.P. Morgan, pentru MarketWatch.

Dobânzile mai mici în teorie ajută economia făcând creditarea mai ieftină, încurajând investițiile și forțând populația să cheltuiască.

Experiența Danemarcei sugerează că dobânzile negative nu sunt chiar atât de rele. Aceasta acolo, în Danemarca, una dintre cele mai dezvoltate societăți de pe glob. Pentru băncile daneze, 2015 a fost cel mai profitabil an de după criză, spune Lars Rohde, guvernatorul băncii centrale, citat de Bloomberg. El a sugerat că dobânzile ar putea reveni în teritoriul pozitiv abia în 2019.

Băncile de acolo au mai puține credite toxice decât cele din alte părți, comisioane mai mari deoarece clienții se orientaseră deja spre conturi de asset management, și un sistem de capital etajat, ceea ce înseamnă că plătesc dobândă doar pentru o parte din capitalul depozitat la banca centrală.

Pentru Jesper Berg, directorul general al Autorității de Supraveghere Financiară din Copenhaga, cu cât persistă mai mult dobânzile negative, cu atât pare mai probabil scenariul creșterii comisioanelor.

“Clar, cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai mare nevoia găsirii unei soluții”, a spus el. Asociația Bancherilor Danezi apreciază că băncile s-ar putea să nu aibă de ales, dar șI că deponenții vor ierta, în cele din urmă, ce li s-a făcut.

„Pe termen lung, clienții vor înțelege că nimic nu este pe gratis”, a spus Niels Storm Stenbaek, economistul șef al asociației.

Însă pentru viitorul apropiat, perspectiva este sumbră. Când creditorul ipotecar Nykredit a anunțat majorarea comisioanelor (pentru a putea ajunge la calitatea cerută de autorități pentru capital), opinia publică s-a scandalizat. Avocatul poporului s-a implicat în caz, la fel și parlamentarii. Nu trece o zi fără un articol de presă despre clineții nemulțumiți ai Nykredit.

Danske Bank a promis luna trecută că nu va percepe dobânzi negative deponenților. Însă această abordare este costisitoare. Directorul financiar al Danske, Henrik Ramlau-Hansen, a spus că banca a pierdut peste două miliarde de coroane (296 milioane de dolari) în 2015 din cauza scăderii marjelor depozitelor. Însă 2015 a fost pentru această instituție cel mai profitabil an din istoria sa, fapt care s-a văzut și în evoluția acțiunilor.

Jesper Berg, de la Asociația Bancherilor, subliniază ca structura unică a sistemului ipotecar danez - în care riscurile care derivă din dobânzi sunt suportate mai degrabă de debitori și de investitorii în obligațiuni și mai puțin de emitent – a protejat industria de profil.

De asemenea, s-ar putea ca dobânzile negative să aibă efect întârziat deoarece băncile încă fac bani din creditele vechi, pentru care au perceput dobânzi mai mari. Doar după ajungerea la termen a acestor contracte se va putea vedea efectul dobânzilor negative, a spus Berg.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru