Consecințele crizei elene în sistemul bancar local. Clienții Piraeus Bank România au retras 25% din depozite într-un an. Creditarea a scăzut cu aproape 50%

Creditarea a scăzut cu aproape 50%

Piraeus Bank România, subsidiara locală a grupului elen cu același nume, avea la finele anului 2015 un sold al depozitelor atrase de la clienți în valoare de 853 mil. euro (echivalentul a 3,8 mld. lei), în scădere cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate în raportul băncii-mamă de la Atena. Declinul în termeni nominali a fost de aproximativ 290 mil. euro.

Cu alte cuvinte, criza prin care a trecut Grecia și implicit sistemul bancar elen nu a rămas fără ecou pe piața locală. Pe lângă depo­zitele de la Piraeus Bank, clienții din România au retras bani și de la celelalte bănci care activează pe plan local (Alpha Bank, Bancpost și Banca Românească).

Însă, comparativ cu trimestrul al treilea din 2015, depozitele cli­en­ților Piraeus Bank au urcat cu 11%.

Pe de altă parte, soldul creditelor acordate clientelei s-a diminuat cu 44% într-un an la 835 mil. euro (3,7 mld. lei). Scăderea în ter­meni nominali a fost de aproxi­mativ 670 mil. euro. Doar în trimestrul al patrulea, soldul creditelor s-a diminuat cu 36%. Piraeus Bank România este printre puținele bănci de până acum care înregistrează o scădere destul de accentuată a creditării. Creditarea a crescut în medie la nivelul sistemului cu 3%, potrivit datelor BNR. Piraeus Bank România se poziționa pe locul 11 în sistemul bancar în funcție de activele gestionate, potrivit celor mai recente date oficial disponibile, cele ale BNR pentru finele anului 2014.

Grupul-mamă nu a raportat volumul activelor gestionate de subsidiara locală, însă în 2014 acestea erau de aproximativ 9 mld. lei, ceea ce îi oferea băncii o cotă de piață de 2,5%.

Piraeus Bank România a disponibilizat în ultimul an aproximativ 200 de angajați și a ajuns la un număr de 1.435 de persoane care activează în 120 de unități teritoriale. Numărul unităților s-a redus pe parcursul anului 2015 cu zece.

La nivel de grup, Piraeus Bank a raportat pentru 2015 pierderi de 2,5 mld. euro, valoare asemănătoare cu cea din anul precedent.

Pârvu, șeful Piraeus Bank: Pentru retroactivitatea dării în plată trebuie să vorbim de împărțirea riscului

Aplicarea retroactivă a legii dării în plată trebuie să aducă în discuție și împărțirea riscului, afirmă șeful Piraeus Bank, Cătălin Pârvu, atrăgând atenția că băncile vor fi nevoite să facă ajustări pentru acoperirea pierderilor, iar primele vor fi reducerile de costuri, care vor afecta deponenții. „Dacă vrem să discutăm de retroactivitatea legii, trebuie să vorbim și de împărțirea riscului. Dacă nu era criză și prețurile la imobiliare creșteau, câștigul al cui era? Nu era împărțit. Dar așa a fost criză, iar riscul trebuie împărțit. Bineînțeles că pierderea trebuie plătită de cineva“, a declarat ieri Pârvu. El a arătat că băncile vor aplica ajustări pentru acoperirea pierderilor, în primul rând prin reducerea costurilor, care vor afecta deponenții, întrucât bonificația pentru aceștia se va reduce considerabil. „Atât timp cât nu vom mai putea acorda credite în același ritm, (...) pentru a putea acoperi pierderile din creditele care nu sunt rambursate se vor reduce remunerările la depozite. Partea cea mare a clienților, pentru că la depozite avem cei mai mulți clienți, va suferi. Totodată, va suferi și bugetul statului, întrucât băncile nu vor mai avea profit și nu vor mai plăti impozit".

Raluca Ghinea

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Liviu Popescu