Într-o vreme în care banii băltesc în piețe iar dobânzile sunt la minime istorice, fermierii români au pierdut 1,4 miliarde de euro de la UE pentru că nu au avut bani de cofinanțări pentru proiectele dezvoltate cu finanțare nerambursabilă, nimeni nu i-a împrumutat, iar statul nu le-a oferit garanții ca să se poată împrumuta. Astfel că, din totalul de 9 miliarde de euro acordate de UE pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală între 2007 și 2013, România a luat doar 7,6 mld. euro.Cofinanțarea pentru proiectele dezvoltate prin PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) înseamnă în medie 30% dintr-un proiect la care se adaugă cheltuielile legate de TVA, care, în astfel de cazuri, nu sunt cheltuieli eligibile.
Băncile, guvernul și autoritățile locale nu au știut să dezvolte linii de credit sau programe de ajutor pentru potențialii beneficiari ai fondurilor de dezvoltare rurală. Într-o țară în care jumătate din populație trăiește în mediul rural, care cheltuiește pe ajutoare sociale 75 de miliarde de lei anual, nu s-au găsit 4 miliarde de lei pentru confinanțarea programelor de dezvoltare rurală, care în ultimă instanță înseamnă investiții în dezvoltare.
„Au picat multe proiecte din cauza cofinanțării. Este o problemă pentru că multe dintre societățile care au aplicat erau start-up-uri, iar când s-au dus la bancă fără un istoric, s-au lovit de un refuz. Băncile, în momentul de față, nu mai creditează pentru fonduri europene fără un istoric sau un codebitor, deci solicită un istoric de cel puțin trei exerciții financiare încheiate ca să vadă că există capacitatea de rambursare, chiar și în eventualitatea unui eșec al proiectului. O soluție ar putea fi o politică mai relaxată a băncilor privind fondurile europene, poate o conlucrare a ministerului cu băncile cred că ar fi necesară“, a declarat pentru ZF, Radu Moldoveanu, managing partner la Smart Business Projects, firmă specializată pe consultanță pentru fonduri UE.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) admite că principalele motive pentru care nu s-a atins un grad de absorbție de 100% pe fondurile de dezvoltare rurală în exercițiul financiar 2007 - 2013 sunt „indisponibilitatea beneficiarilor de a asigura cofinanțarea (din cauza modului defectuos de dimensionare a proiectului raportat la capacitatea reală de cofinanțare privată), precum și a condițiilor restrictive impuse de către instituțiile financiare“, argumente confirmate și de un reprezentat al industriei lactatelor. „Ne întrebăm de ce fermierii români accesează greu fonduri europene, vă spun eu de ce! Că nu au cofinanțarea aia 25-30%, plus TVA-ul la inputuri, ajungi la 40%. Dacă sunt 10 miliarde de euro de absorbit pe PNDR mai trebuie să vină și românul cu cofinanțare, dar de unde să-i ia, pentru că ei sunt decapitalizați, iar băncile sunt reticente să acorde împrumuturi fermierilor. Un fermier olandez din România are cerințe de creditare mult mai mari aici decât în Olanda“, a declarat recent într-un interviu Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui.
Prin PNDR 2007 - 2013, România a avut la dispoziție peste 9 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, din care a reușit să aceeseze în jur de 85%, adică în jur de 7,6 miliarde de euro, cât reprezintă plățile efectuate de Agenția Națională de Investiții Rurale (AFIR) către beneficiari, conform reprezentanților MADR.
Cele mai multe proiecte depuse în exercițiul financiar anterior au fost pentru măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri“, pentru care au fost depuse peste 12.000 de proiecte de către tinerii interesați să își deschidă o afacere în agrobusiness, măsură pentru care s-au efectuat plăți de peste 305 milioane de euro. Ca valoare, cei mai mulți bani din fondurile europene destinate agriculturii prin PNDR 2007-2013 au mers spre modernizarea exploatațiilor agricole, măsură pentru care au fost efectuate plăți totale de peste 660 milioane de euro.
Prin PNDR 2014 - 2020, România are la dispoziție 8 mld. euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, cu 1 mld. euro mai puțin decât în mandatul anterior, pentru care MADR și-a propus un grad de absorbție de 100%, având în vedere experiența acumulată și faptul că plățile pot fi efectuate până în 2023.
În 2016, AFIR a anuțat în jur de 200 de evenimente de informare pentru fermieri desfășurate în diferite județe din țară, iar Ministerul Agriculturii a anuțat recent lansarea programului „Clasa de mijloc la sate“, menită să vină în ajutorul agricultorilor sau locuitorilor de la sate. Principalele schimbări prevăzute în acest program sunt eliminarea cofinațării pentru anumite măsuri, eliminarea dublei impozitări pentru producătorii agricoli care se asociază, precum și creșterea numărului de potențiali beneficiari prin modificarea condițiilor de eligibilitate.
0 comments :
Trimiteți un comentariu