VIDEO ZF LIVE. Ștefan Pălărie, președintele Școlii de Valori: „Sunt facultăți la care abandonul școlar ajunge la 40%. Este îngrijorătoare reducerea la jumătate a numărului de studenți“

Știrea a fost publicată joi, 28 aprilie 2016, 15:06 în categoria

VIDEO ZF LIVE. Ştefan Pălărie, preşedintele Şcolii de Valori: „Sunt facultăţi la care abandonul şcolar ajunge la 40%. Este îngrijorătoare reducerea la jumătate a numărului de studenţi“ Școala de Valori, o organizație care desfă­șoară programe educaționale pentru tineri, a ajuns la un număr de 20.000 de studenți și reușește să strângă anual din sponsorizările mul­tinaționalelor un buget de 3 milioane de euro pentru proiectele organizate. Cel mai mare proiect organizat a fost „Olimpiadele Kaufland“, o competiție la care s-au înscris în jur de 50.000 de școli din România, cel mai mare premiu acordat fiind de 40.000 de euro.

„Proiectul i-a încurajat pe profesori să își creeze un cont pe o platformă de competiție, să organizeze activități de educație non formală, adică să nu țină de școală, cum ar fi ecologie, tradiție, inventică și inovație, iar prin activi­tățile organizate, care trebuie demonstrate prin poze și video, ei ajung să acumuleze puncte care sunt transformate în bani. Premiul întâi a fost  o sumă de 40.000 de euro, premiul II, 30.000 de euro, premiul III, 20.000 de euro, care merg către școală pentru îmbunătățirea actului educațional“, a declarat în cadrul emi­siunii ZF Live Ștefan Pălărie, președintele or­ganizației Școala de Valori, care a adăugat, spre surprinderea organizatorilor, că cele mai multe premii au fost câștigate în județul Vaslui, unde instituțiile de învățământ încearcă să își de­pășească condiția.

Președintele organizației Școala de Valori, Ștefan Pălărie, a observat un trend descu­ra­ja­tor pentru mediul de business, și anume, că ti­ne­rele talente sunt tot mai greu de găsit, în primul rând din cauză că numărul de studenți s-a înjumătățit față de 2008, aproape jumătate dintre studenți abandonând facultatea, iar această scădere a  numărului de studenți nu se reflectă într-o  creștere a calității studenților.

În mediul privat, numărul de studenți a scăzut de cinci ori față de aceeași perioadă, potrivit invitatului ZF

„Sesizăm la anumite facultăți, la anumite programe, un grad de abandon școlar de 40%. Se înscriu studenții la facultate și aproape jumătate din grupa nu mai termina studiile. Aici nu cred ca e vorba numai despre componenta de scăderea a economiei, ci si de percepția utilității educației si învățământului. «Mai bine lucrez, mai bine plec din țară». Este vorba de un mix între slaba orientare în carieră, cum ți-ai ales facultatea, dar și odată ajuns acolo dezamăgirile sunt foarte mari“, a explicat Ștefan Pălărie.

„Elita României“, adică talentele intens căutate de către multinaționale sunt între cei 40.000 de studenți plecați la studii în străinătate, din care doar în jur de 5.000 se mai întorc, potrivit  președintelui Școlii de Valori.

„Din discuțiile purtate cu studenții «crema-cremei», elita României în mare parte este formată din studenții cu studii în străinătate. Sigur, nu vorbim de 100%. O mare parte din talentul căutat sunt în acești 40.000 de studenți, din care se întorc în jur de 5.000. Mai nou există programe de burse pentru acești studenți, oferite de companii, burse care îi încurajează să se întoarcă“.

Școala de valori împreună cu BCR a lansat recent o platformă educativă online numită „Laboratorul de Cariere“, care conține seminarii online și offline, o platformă prin  care speră să ajungă la câteva mii de utilizatori în cinci ani.

Ce  mai spus Ștefan Pălărie la ZF LIVE

* În comunitățile care nu s-au schimbat foarte mult, fiindcă dezvoltare economică  înseamnă schimbare, un anumit set de valori a rămas puternic împământenite, cum ar fi: statutul  profesorului, al educatorului, al directorului de școală. Aceste valori sunt mai puternice  decât în alte zone unde economia zburdă. În București există mai puțină pasiune, implicare, pentru un singur proiect. Acolo unde există o singură oportunitate oamenii sunt mai doritori să o obțină. Competiția a fost încărcată de foarte multe momente dificile, a fost o competiție acerbă. Au fost peste 50.000 de proiecte de școli înscrise pe platformă. Am fi putut umple stadionul Arena Național cu proiectele înscrise;

* În anul 2016 și mai ales în 2017 există o continuă bătălie pentru talente. Este din ce în ce mai greu să îți găsești colegi talentați. Toată lumea vrea să recruteze, să angajeze , dar nu găsesc oameni de calitate.

* Dacă ar fi să comparăm anul 2015 cu anul 2008, numărul studenților din România a scăzut aproape  la  jumătate, de la 1 milion de studenți în 2008, la 500.000. Eu cred că  acest trend este îngrijorător. Discutăm de o baza de studenți mult mai mică. Putem specula în ce măsură se aflau și fabricile de diplome.

* Dacă la învățământul de stat a scăzut de 650.000 la 460.000 sigur când vorbești de o scăderea așa mare te gândești la catedre pierdute, profesori care nu mai au de lucru, însă la învățământul privat au scăzut de la aproximativ 410.000 la 80.000 de studenți. Vă imaginați ce a fost acolo? A scăzut de cinci ori învățământul în privat.

* Pe tot ciclul avem 500.000 dacă la învățământul de stata a scăzut aproape 100.000 iți poți imagina catedre scăzute , dar la învățământul privat au scăzut de 5 ori. Cunosc rețele de universități private care au ajuns sa își închidă facultățile cu totul pentru ca nu mai pot sa funcționeze.

* Din discuțiile cu partenerii noștri nu observa o creștere a calității studenților.

* Am asistat în ultimii ani la o evoluție negativă a numărului de studenți din SUA. În 2008 aveam 3.000, acum avem 1.000. Din cauza banilor, dar și a alternativelor găsite în Europa. Majoritatea studenților români plecați la studii sunt în Europa. Asta e clar.

* Cred că asistăm la o creșterea a educației non-formale în România. Cred ca ne dăm seama  din ce în ce mai mult ca învățarea, din punct de vedere al aptitudinilor, valorilor,  nu se mai petrece în școală, ci sub alte forme de învățare non formale. Există tot mai mulți organizații de oameni pasionați, chiar făcute de foști profesori care doresc să creeze alternative. Educația formala scade ca puterea în formarea educației profesioniștilor din forța de munca și crește puterea educației non-formala, care este vitală și complementară cu ce se întâmplă în școală.

* Eu aș spune că în România adolescenții sunt noii studenți, dacă te uiți la adolescenți, ei au deja caracteristicile de autonomie, de activism, de pro activitate care se găseau în rândul studenților.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roana Rotaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu