Au început dezbaterile pe „Proiectul de țară“: Un miliard de euro până în 2020 pentru a repune agricultura românească pe șine

Finalizarea cadastrului agricol, asocierea, refacerea irigațiilor și reabilitarea învățământului agricol sunt punctele- cheie ale capitolului „Agricultură“ din Proiectul de țară.

Într-o agricultură care face 5% din PIB, doar 21% din terenurile și clădirile agricole au ca­dastru, doar 1% dintre fer­mieri sunt cuprinși în structuri asociative cu scop lucrativ, mai puțin de 15% din cele 3,1 milioane de hectare de teren amenajate pentru irigații sunt și irigate, doar 7% din fermieri au studii de agricultură, în vreme ce căderea învățământului agricol îi lipsește pe fermieri de consultanță de specialitate.

Ar fi nevoie de 5 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro) în perioada 2016 – 2020 pentru finalizarea cadastrului, pentru creșterea cu până la 20% a ponderii fermelor mici și mijlocii incluse în structuri de tip asociativ, pentru refacerea infrastructurii principale de irigații și pentru reabilitarea învățământului agricol, susține „fișa de lucru“ referitoare la agricultură a proiectului „România competitivă“ (viitorul proiect de țară) lansat săptămâna trecută.

Agricultura a însemnat în 2015 4,1% din PIB față de 18% din PIB în 1995. Dar nu agricultura este de vină aici, ci schimbarea structurii PIB. Agricultura nu a evoluat însă în pas cu alte ramuri ale economiei. Dacă marile exploatații agricole (în România sunt 33 de exploatații agricole care dețin în medie 10.000 de hectare și peste 800 de ferme care exploatează, în medie, 1.700 de hectare) o duc bine, în partea de jos agricultura este fărâmițată, structura sa apropiindu-se de cea de dinainte de colectivizarea comunistă. Avem aproape 800.000 de ferme/fermieri care exploatează în medie 2,4 hectare și 125.000 de ferme care exploatează până sub 7 hectare și 33.000 de exploatații sub un hectar. Iar pentru acestea asocierea care este esențială pentru succesul businessului lipsește.

După ce la începutul săptămânii trecute guvernul a anunțat începerea dezbaterilor pe marginea unui nou proiect de țară, numit „România com­pe­­titiv: un proiect pentru o dez­vol­tare eco­­no­mică sustenabilă“, Ministerul Eco­no­miei a făcut public calendatul con­sul­tă­rilor, care au început ieri cu secțiunea „Debirocratizarea“ și se vor încheia la 15 septembrie. Vor fi 16 dezbateri pen­tru tot atâtea domenii strategice ca­re înseamnă osatura proiectului de țară.

Mâine va fi dezbaterea pe secțiunea „Agricultură“, iar pe site-ul Minis­te­ru­lui Economiei, care gestionează con­sul­tările, a fost publicat „docu­men­tul de lu­cru“ elaborat de Ministerul Agricul­tu­rii pe acest domeniu ce cuprinde o scurtă radiografie și ce se intenționează să se facă/ar trebui să se facă până în 2020.

Prima dintre probleme, arată documentul citat, este lipsa cadastrului, având drept efect scăderea valorii activelor. Mai mult, acestea sunt greu tranzacționabile și apasă asupra rezultatelor economice. Proiectul susține finalizarea cadastrului și a intabulării pentru terenurile agricole până în 2020 – dar proiectul de țară are un capitol special dedicat subiectului ce va fi dezbătut în luna septembrie.

Pentru a-i determina pe fermieri să se ascocieze – lipsa ascocierii find o altă mare problemă – sprijinul bugetar pentru fermier va fi condiționat, arată documentul citat, de intrarea producătorilor în asociații a căror lipsă reduce „economiile de scală“ (costurile unitare scad dacă produci mai mult) și îngreunează investițiile în infrastructură. Vor exista, prin urmare, cam­panii de informare privind avantajele asocierii, iar, în paralel, Mi­nis­terul Agriculturii și autoritățile lo­cale vor încheia acorduri pentru consti­tuirea de centre de colectare și va­lorificare a produselor agricole, dar numai pentru producătorii constituiți în asociații.

O altă măsură vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii principale de irigații pe o suprafață de 820.000 ha până în anul 2020. Documentul citat susține că doar 15% din suprafața amenajată pentru irigații era în 2015 irigată. Din datele INS rezultă însă că, în 2014, erau irigate doar 145.000 de hectare din cele 3,1 milioane de hectare amenajate pentru irigații adică sub 5% din suprafață și este greu de crezut că suprafața irigată a crescut într-un singur an cu 320.000 de hectare, până la 15% din suprafața amenajată. Ultimele estimări pentru refacarea întregului sistem de irigații se opreau pe la un miliard de euro. În 2016, pentru reabilitare irigațiilor, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a primit un buget de 146 mil. euro.

Proiectul de țară își mai propune la secțiunea Agricultură reabilirarea învățământului agricol și a consultanței agricole astfel încât, în 2020, 20% din fermieri să aibă studii agricole. Potrivit Anuarului Statistic 2015 în anul școlar 2013/2014 au existat doar 3.000 de absolvenți de liceu având studii agricole, din totalul de 172.000 de absolvenți de liceu. În privința școlilor profesionale, din totalul absolvenților (11.900) doar 194, adică 1,6%, au avut profil agricol.

Întregul cost al măsurilor pentru agricultură prevăzute în proiectul de țară a fost estimat la 5 mld. lei (1,1 mld. euro).

Obiective și măsuri în capitolul „Agricultura“

- Finalizarea cadastrului și a intabulării pentru terenurile agricole.

- Creșterea la 20% până în 2020 a ponderii fermierilor mici și mijlocii incluși în structuri asociative cu scop lucrativ.

- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii principale de irigații pe o suprafață de 820.000 ha până în anul 2020.

- Revigorarea învățământului agricol și a consultanței agricole; creșterea până la 20% a ponderii fermierilor cu studii agricole.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel