Marea Neagră, al șaselea cel mai important proiect de pe lista gigantului american ExxonMobil. Investițiile până acum în sonda Domino au fost de 1,5 mld. dolari

Marea Neagră este una dintre zonele cu cel mai bun potențial de resurse începând cu anul 2018 dintre toate zonele pe care le tatonează în acest moment ExxonMobil în căutarea de gaze naturale, reiese dintr-un raport publicat de gigantul american.

Astfel, ținând cont de volumul estimat pentru fiecare zăcământ, dar și de participația pe care o deține în fiecare proiect grupul petrolier, Marea Neagră și sonda Domino din peri­metrul Neptun se află acum pe locul șase ca dimensiune între proiectele care au ca dată de start anul 2018. Producția estimată pentru sonda Domino este de 6,5 miliarde de metri cubi pe an. Anul trecut, de exemplu, România a con­sumat 11,5 miliarde de metri cubi.

În total, începând cu 2018 pe lista de proiecte care ar trebui să înceapă producția se află 15 perimetre, în care ExxonMobil deține participații care variază între 20 și 100%, fiind însă și un proiect pentru care negocierile privind participația sunt în derulare.

Primele cinci proiecte ca im­por­tanță pentru americani, proiecte pentru dezvoltarea unor zăcăminte de gaze, sunt amplasate în Canada, Alaska, Australia și Tanzania. Exxon­Mobil mai caută rezerve de gaze naturale în Rusia, Vietnam, Nigeria sau Indonezia, aceasta fiind proiecte programate să înceapă după anul 2018.

Proiectele de explorare și producție din domeniul hidrocarburilor sunt prin­tre cele mai intensive din punctul de vedere al costurilor, riscurile aso­ciate acestor activități fiind de aseme­nea semnificative.

De exemplu, potrivit da­telor de la Ministerul Finanțelor, anul tre­cut ExxonMobil a terminat cu o pierdere de 321 mil. lei (72 mil. euro) în România, suma oglindind de fapt inves­tițiile făcute în lucrările de explorare și producție. Potrivit informațiilor dispo­nibile, din zece sonde de explorare forate doar una are succes. Gradul de recuperare în cazul zăcămintelor de gaze naturale este de 70%, în timp ce în cazul celor de petrol gradul de recuperare este de circa 35-40%.

Aventura ExxonMobil în Marea Neagră a început în anul 2008, când americanii au bătut palma cu Petrom pentru explorarea zonei de mare adâncime a perimetrului Neptun din Marea Neagră. Companiile au partici­pații egale în acest proiect despre care se spune că ar putea livra primele molecule de gaz spre finalul deceniului. Din 2008, investițiile făcute de cele două firme în Marea Neagră se ridică la 1,5 miliarde de dolari.

Până în acest moment cele două companii au comunicat o singură dată cifre legate de dimensiunea rezervelor din perimetrul Neptun, spunând că prin intermediul sondei Domino-1 au iden­tificat o acumulare de gaze natu­rale de 42-84 de miliarde de metri cubi. La ni­velul maxim al intervalului și cu un grad de recuperare de 70%, această pungă de gaze ar putea acoperi de una singură ce­rerea internă timp de mai bine de cinci ani pe fondul scăderii continue a consumului, mai ales din partea in­dustriei.

Față de anul 2014, consumul de gaze naturale a scăzut anul trecut cu aproape 20%, până la 11,5 miliarde de metri cubi. Datele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că dacă în 2011 sectorul chimic, domeniu în care gazul natural este materie primă, avea nevoie de aproape 3 miliarde de metri cubi, anul trecut chimia nu a mai ars decât un miliard de metri cubi.

Astfel, România a ajuns să nu mai depindă de gazul de import în contextul în care consumul a scăzut accentuat.

Cu toate acestea, în perioada 2011-2015, prețul gazelor pen­tru consu­matorii industriali de talie me­die a crescut cu aproape 36%, arată cal­culele făcute de ZF pe baza datelor pu­blicate de Eurostat. Cu aceste pro­cente, România ocupă locul secund în cam­pio­natul european al scumpirilor la gaze, prima poziție fiind ocupată de Marea Bri­tanie, care a bifat aproape 46%.

Scumpirile au venit pe fondul liberalizării prețului intern la gazele naturale. Ținta a fost de a aduce prețul gazelor locale la nivel european, prin această mișcare România renunțând la unul dintre avantajele strategice aduse de resursele interne.

Astfel, în contextul în care nu există nicio strategie privind stimularea consumului intern de gaze, Transgaz a obținut bani europeni pentru un proiect care va interconecta piața locală și resursele din Marea Neagră cu statele vecine și cu Austria.

De altfel, Transgaz spune că până în 2019 proiectul care va conecta gazul din Marea Neagră cu țărmul românesc și mai departe cu consumatorii din Austria va fi gata în urma unei investiții de 550 mil. euro.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu