Rezultate în primele cinci luni din an: Economia aleargă împinsă din spate de comerț, în vreme ce construcțiile fac pasul piticului, iar industria pune piedici

Producția industrială a decelerat în mai, în ritm lunar, iar construcțiile au crescut la jumătate față de 2015.

Creșterea economică mo­destă din Europa, prin­ci­pala piață de export a Ro­mâniei, își pune am­prenta pe in­dus­­trie și nu ar fi imposibil ca în T2 a­ceasta să con­tri­buie negativ la creș­te­rea eco­nomică a României. În pri­mele cinci luni din an exporturile Ro­mâniei au crescut cu 4,4%, la jumă­tate față de importuri, care au avansat cu 8,7%, ca urmare a explo­ziei înregistrate în consumul intern după majorarea sa­la­riilor, reducerea taxe­lor sau pră­bușirea dobânzilor la cre­dite. În pri­vin­ța construcțiilor, creș­terea de anul trecut se domolește: la cinci luni, construcțiile au crescut cu 5%, an/an, la jumătate față de a­van­sul înregistrat între ianuarie și mai 2015.

Dacă situația nu se schimbă, este greu de crezut că estimările de creș­tere ale Comisiei Naționale de Prog­no­ză (CNP) vor fi atinse în 2016 – creștere de 4% pentru industrie și de 8,8% pentru construcții. Cum agricul­tura a scăzut în volum în T1 față de T1 2015 (minus 1,2%), resursa prin­cipală ce a mai rămas să tragă PIB-ul în sus este comerțul.

Comerțul cu amănuntul a crescut cu 18,2% în primele cinci luni din an, iar comerțul cu autovehicule cu 15,9%.

Producția industrială

Producția industrială a crescut în primele cinci luni ale anului comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 1,4% (serie brută) și a stagnat ca serie ajustată, dar ceea ce ridică semne de întrebare este dinamica lunară. Față de aprilie producția industrială a scăzut cu 1,3% ca serie brută și cu 4% ca serie ajustată, iar economiștii se îndoiesc că eventualul avans din iunie va putea inversa sensul pe care s-a angajat industria. Într-o atare ipoteză, nu mai poate fi vorba ca industria să crească cu 4% în 2016, cum anticipează Comisia Națională de Prognoză. Avem de-a face cu o decelerare care ar putea pune probleme în al doilea trimestru din an, chiar dacă aproape întreaga creștere economică din T2 este așteptată să vină tot din comerț/consum și mai puțin din alte ramuri care participă la formarea/utilizarea PIB. Situația este pusă de economiști pe seama stagnării din Europa (principala destinație a producției industriale românești de export), pe de o parte, iar pe de altă parte, pe seama unor riscuri interne și externe (inclusiv politice, precum alegerile) care determină companiile să aștepte un culoar mai bun pentru ma­jorarea investițiilor. Nu în ultimul rând, căderea industriei e determinată de pier­derea compe­titi­vității în urma majo­rării salariilor prin decizie admi­nistrativă.

„Industria trece printr-o perioadă dificilă pe fondul cererii externe slabe și al scăderii competitivității după ce salariul minim a crescut constant în ultimii ani; totuși, ca un ușor aspect pozitiv, remarcăm că opiniile privind volumul comenzilor noi s-au îmbunătățit recent (plus 4,5% la cinci luni – n.red). Totuși, ne îndoim că industria și-a revenit semnificativ în iunie, așadar este posibil ca T2 2016 să aducă un impact negativ din partea industriei. Din fericire, serviciile evoluează destul de bine, astfel că avansul PIB ar fi trebuit să rămână peste 4% în T2 2016“, comen­tează Ciprian Dascălu, economist-șef al ING Bank.

Andrei Rădulescu, senior eco­no­mist al Băncii Transilvania, remarcă și el faptul că, dincolo de dificultățile cu care se confruntă industria, există și un fapt po­zitiv: crește producția de bunuri de folo­sință îndelungată (plus 12,5% an/an) ca urmare a majorării consu­mului privat.

Potrivit datelor publicate ieri de INS, în mai producția industrială (serie brută) a scăzut față de luna precedentă cu 1,3% ca serie brută, ca efect al scăderii producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-6,2%) și a industriei prelucrătoare (-1,0%). Industria extractivă a crescut cu 1,5%.

Ajustat în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, indicatorul a scăzut cu 4,0% față de luna prece­den­tă, din cauza scăderii tuturor sectoarelor industriale: industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (câte -2,2% fiecare) și industria prelucrătoare (-4,4%).

Construcțiile

În comparație cu industria, construcțiile fac o figură mai bună, dar oscilația este cea care face legea în această ramură. Lucrările de cons­trucții au crescut în mai față de aprilie cu 6,2% ca serie brută, dar au scăzut cu 3% ca serie ajustată (sărbătorile de Paști au fost anul acesta în mai). În primele cinci luni din an, volumul lucrărilor de construcții a crescut atât ca serie brută cât și ca serie ajustată cu 5%, respectiv cu 4,7%, an/an. De re­mar­cat este însă faptul că acest ritm este la jumătate față de cel înregistrat între ianuarie și mai 2015, de peste 10%, lucru explicabil prin faptul că ra­­mura începuse anul trecut să-și re­vi­nă ușor după doi ani de cădere severă.

În 2005 construcțiile au participat cu 7,4% la PIB și cu 0,6% la creșterea economică de 3,8%. În prețuri curente, construcțiile au însemnat anul trecut 28 de miliarde de lei, crescând în volum cu 12% față de 2014. În T1 2016, construcțiile au avut o contribuție de 0,1% la creșterea de 4,3% a PIB, avansând în volum cu 1,8% față de T1 2015. Potrivit datelor publicate ieri de INS, volumul lucrărilor de construcții a crescut în luna mai cu 8,9% ca serie brută, și cu 9,4% ca serie ajustată, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Comparativ cu aprilie 2016, volumul lucrărilor de construcții din luna mai a înregistrat o creștere de 6,2% ca serie brută, creștere evidențiată la lucrările de reparații capitale cu 34% și la lucrările de construcții noi cu 3,7%, și a scăzut cu 3% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, scădere evidențiată la lucrările de întreținere și reparații curente cu 14,6% și la lucrările de construcții noi cu 7,7%.

Lucrările de reparații capitale au crescut cu 14,2%.

Volumul lucrărilor de construcții din primele cinci luni a crescut atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 5%, respectiv cu 4,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Ca serie brută, pe elemente de structură au avut loc creșteri la lucrările de întreținere și reparații curente și la lucrările de construcții noi cu 14,5%, respectiv cu 3,7%. Lucrările de reparații capitale au scazut cu 4,8%.

Pe obiecte de construcții au avut loc creșteri la construcțiile inginerești și la clădirile rezidențiale cu 8,8%, respectiv cu 3,2%. Clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,3%.

Ca serie ajustată, pe elemente de structură s-au înregistrat creșteri la lucrările de întreținere și reparații curente și la lucrările de construcții noi cu 16,7%, respectiv cu 1,8%. La lucrările de reparații capitale s-a înregistrat o scădere cu 3,1%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la construcțiile inginerești și la clădirile rezidențiale cu 12,4%, respectiv cu 3,4%.

Clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,2%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roana Rotaru