Cât mai rezistă Tarom când a schimbat trei șefi doar în primele opt luni. Transportatorul de stat se afundă în pierderi. Cine sunt managerii care au condus Tarom în ultimii ani

Compania de stat Tarom, aflată sub conducerea a trei șefi de la începutul anului până în prezent, continuă să  se afunde în pierderi,  finalizând primul semestru cu 28,6 milioane de lei pierderi, nivel aproape similar cu cel de anul trecut și de peste opt ori mai mare față de rezultatul prognozat.

În timp ce transportatorii privați ca Wizz Air, Ryanair sau Blue Air câștigă cotă de piață și își continuă strategia de dezvoltare, în cazul

Tarom

apar tot mai multe defecțiuni la avioanele din flota companiei.

În urmă cu trei zile, 138 de pasageri ai Tarom au rămas blocați pe aeroportul din Madrid, cursa spre București fiind anulată din cauza unor defecțiuni tehnice ale aero­na­vei. Acesta nu este un caz izolat însă. Și în mai un avion al Tarom care opera o cursă de la București la Belgrad a aterizat de urgență la Timișoara din cauza depresu­rizării cabinei.

În tot acest timp conducerea Tarom se schim­bă la câteva luni. După demiterea din martie a belgianului Christian Heinzmann, CEO privat al Tarom, conducerea com­paniei cu afaceri de 250 mil. euro a fost asi­gurată pentru câteva luni (martie-august 2016) de cel care ocupa poziția de director financiar, Gabriel Stoe.

Luna aceasta a fost numit tot ca director interimar Dan Iulius Plaveti (47 de ani), membru în con­siliul de administrație și la Compania Națională de Aeroporturi București (unde a în­casat anul trecut 16.700 de lei), dar și la CFR Călători anul trecut. Plaveti a fost președintele Autorității Națio­nale de Regle­men­tare a Energiei (ANRE) în perioada 2010-2013.

În loc să prezinte strategia de revenire a companiei, oficialii Tarom au trimis un comunicat în care subliniază că au reușit să reducă pierderile de la circa 50 de milioane de lei în primul trimestru la 28,6 milioane de lei pe primul semestru, argumentând că „primul trimestru al anului este cel mai slab și că în această perioadă companiile aeriene înregistrează cele mai reduse venituri“. Ei au menționat doar că au demarat procedu­ri­le pentru modernizarea flotei, eficientizarea ope­rațiunilor, îmbunătățirea serviciilor, deschiderea de noi rute și conturarea unei noi strategii de marketing care să atragă mai multi pasageri, planuri de care au vorbit de altfel toți foștii manageri.

Mai mult, oficialii Tarom numesc pier­derile din semestrul unu „pierderi neprevă­zu­te  generate în special de problemele teh­nice care au condus la anularea sau întâr­zie­rea anumitor curse, determinând astfel plata unor penalități neplănuite și reducerea ve­ni­turilor, fapt care a avut un impact sem­ni­fi­ca­tiv asupra cifrelor finale“. Ca de fiecare dată, noii șefi pun totul pe seama conducerii an­terioare: „Performanța slabă a fostei con­du­ceri executive în perioada ianuarie - martie 2016 a avut de asemenea un impact negativ asu­pra rezultatelor financiare“. Cert este însă că Tarom nu a mai reușit să iasă de pe pierderi încă din 2009, din timpul man­da­tului Ruxandrei Brutaru.

Tarom este un exemplu clar de com­pa­nie de stat unde funcțiile de conducere  se atri­buie politic. Din cauza suprapolitizării managementului compania nu reușește să iasă de pe pierderi. Nu doar la Tarom se fac nu­miri politice. În România, fiecare nou mi­nistru vine cu propriile propuneri pentru șefia firmelor din subordine.

Această modalitate defectuoasă de atri­buire a celei mai înalte funcții într-o com­panie de stat are consecințe vizibil dezas­tru­oa­se pentru companii.

Până acum, niciun șef și consiliu de ad­ministrație al Tarom nu a venit cu o strategie de eficientizare a operațiunilor astfel încât compania să treacă pe profit.

Tarom trebuie să reanalizeze pro­cedurile prin care face achizițiile publice, să exploateze eficient flota de avioane care în prezent este foarte eterogenă, să re­analizeze rețeaua de rute pe care ope­rează și să implementeze o politică de distribuție eficientă.

Cine sunt managerii sub conducerea cărora Tarom a zburat pe pierderi?

►Cele mai mari pierderi au fost consemnate de Tarom în timpul mandatului de doi ani și două luni al Ruxandrei Brutaru (30 de ani la acea vreme),  fiica unui fost director de la Tarom, numită la conducerea companiei de către fostul ministru Radu Berceanu. Ea a condus compania din ianuarie 2009 până în martie 2011. În mandatul ei, Tarom a adunat pierderi totale de 134 milioane de euro, un record negativ al ultimului deceniu. Brutaru s-a alăturat echipei Tarom în 2007 pe postul de director general adjunct, când ministru al transporturilor era Ludovic Orban.

►După ce și-a dat demisia, din aprilie 2011 conducerea companiei a fost preluată pentru o perioadă scurtă de Gabriela Bordea, care și-a început activitatea la Tarom în anul 1973. Ulterior, ea a fost schimbată din funcție, în august 2012, în locul ei fiind numit Sorin Georgescu, care a lucrat anterior pe poziția de director comercial, marketing și vânzări.

►În octombrie 2012 s-a anunțat că a fost găsit un CEO privat, respectiv austriacul Heinrich Vystoupil, care a condus timp de aproape cinci ani reprezentanța în România și Moldova a companiei aeriene Austrian Airlines. Acesta nu a semnat însă contractul de mandat, la conducerea companiei fiind adus belgianul Christian Edouard Heinzmann, care a preluat o companie cu pierderi totale de aproape 200 mil. euro în ultimii patru ani. El era plătit cu 10.000 de euro net pe lună. Compania a trecut prin mâinile mai multor directori generali, dar și ale mai multor consilii de administrație, unde au fost schimbați periodic reprezentanții.

►După demiterea lui Christian Heinzmann, conducerea companiei a fost asigurată pentru câteva luni (martie-august 2016)  de către cel care ocupa poziția de director financiar, Gabriel Stoe. Luna aceasta a fost numit tot ca director interimar Dan Iulius Plaveti.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mirabela Tiron