Industria, care înseamnă aproape un sfert din PIB, este în declin, în ciuda creșterii robuste înregistrată de economie în ansamblul ei.În vreme ce PIB-ul a avansat cu 5,2% în primul semestru din an, industria a crescut la șapte luni cu doar 0,6%, serie brută, și cu 0,1% serie ajustată, evoluție care trebuie să dea de gândit întrucât nu poate exista o creștere economică sustenabilă pe termen mediu fără o revenire solidă a industriei.
Firava evoluție a economiei UE – principalul partener comercial al României – și investițiile în economia internă care au mers mai mult în malluri și clădiri rezidențiale și mai puțin în fabrici, fac ca industria să bată pasul pe loc. Avem, la șapte luni, cea mai anemică creștere a producției industriale, pe serie brută, din 2012 încoace, de doar 0,6%.
Iulie 2016 față de iulie 2015 a consemnat însă o ajustare puternică, de minus 3,4%, cea mai severă cădere din 2009 încoace, ceea ce îl face pe Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, să creadă că asistăm, de fapt, la un sfârșit de ciclu care a debutat în 2010. Iar evoluția industriei globale, dar și situația dificilă pe plan intern a mineritului și a energiei își pun amprenta pe evoluția industiei în ansamblu. „Producția industrială a evoluat la un ritm sub potențial în perioada recentă. O redinamizare a acestei ramuri a economiei este dependentă de reluarea investițiilor în industria globală, adresarea provocărilor la nivelul procesului de integrare economică europeană și consolidarea stabilității macrofinanciare pe plan intern“, spune Rădulescu.
Având în vedere cererea externă mai redusă și investițiile încă scăzute, nu este prea mult loc pentru o revenire substanțială a producției în perioada următoare, spune, la rândul său, economistul- șef al ING Bank Ciprian Dascălu.
„Dimpotrivă, la cum arată situația în zona euro am putea să mai vedem rezultate slabe și în viitor. În T2 2016, industria a adus doar 0,6 puncte procentuale la ritmul anual de creștere de 6%, iar serviciile au fost cele care au sprijinit activitatea, pe fondul cererii interne.“
Chiar dacă industria a avut în S1 și în T2 un aport redus la creșterea economică, investițiile au crescut într-un ritm foarte bun. De ce nu se văd investițiile în avansul industriei, principala componentă de formare a PIB?
Investițiile au crescut în volum în T2 comparativ cu T2/2015 cu 10,6%, în vreme ce consumul populației, principalul motor al creșterii economice, a crescut cu 11,2%. Unde a mers consumul știm, dar unde s-au dus investițiile, de vreme ce ele nu se văd în evoluția industriei care face 23-25% din PIB? Unii economiști, precum Ionuț Dumitru de la Raiffeisen Bank, bănuiesc că ele au mers în construcția de malluri, clădiri de birouri sau de locuințe (construcțiile au crescut cu 6,9% în T2 an/an) care încă nu „produc“ pentru azi și aici, nu satisfac, prin urmare, cererea internă în creștere și de aceea importurile sunt de plus 11% în T2 an/an, față de o creștere de exporturi de doar 3,5% (cu o deteriorare a deficitului comercial de peste 40% în primul semestru, an/an).
Ar fi nevoie de o stimulare a investițiilor în industria prelucrătoare altminteri această creștere economică solidă, bazată deocamdată pe consumul stimulat de majorările salariale și de reducerea TVA, nu va rezista, arată economiștii.
Potrivit datelor publicate ieri de Statistică, în iulie producția industrială a scăzut față de iulie 2015, cu 3,4% ca serie brută.
Scăderea a fost determinată de tendința descendentă înregistrată în trei sectoare industriale: industria extractivă (-13,7%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-5,9%) și industria prelucrătoare (-2,9%).
Ajustată la numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, producția a rămas la același nivel ca în iulie 2015, fiind aproape identică și la șapte luni, cu un minus de 0,1%.
Față de luna iunie, indicatorul a marcat o scădere de 1,4% ca serie brută și a crescut cu 0,7% ajustat la sezonalitate.
În perioada ianuarie-iulie, producția industrială a fost mai mare, în ansamblu (plis 0,6%, serie brută) ca efect al creșterii industriei prelucrătoare (+1,4%).
Pe de altă parte, industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au scăzut cu 18,9%, respectiv cu 1,5%.
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, producția a scăzut pe fondul reducerilor din industria extractivă (-18,8%) și producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-1,6%). Industria prelucrătoare a crescut cu 2,4%.
0 comments :
Trimiteți un comentariu