Unde sunt dosarele privind devalizarea Bancorex, a Băncii Agricole sau a Oltchim? România ar fi avut astăzi 1.000 mld. euro PIB dacă avea instituții puternice după 1990

România experimentează astăzi un nivel maxim al tensiunii sociale și politice în condițiile în care se forțează „tăierea colților” celor care au reușit cât de cât, după 20 de ani de inacțiune, să mai facă lumină în hățișul de interese după care este condusă țara după 1989.

Schema este simplă: aruncăm cu bani în cei 1,2 milioane de bu­getari - cheltuielile de personal au cres­cut cu 22% în 2017 și vor fi cu 17% mai mari în 2018, con­form bugetului pe anul următor - cât este executată operațiunea. Ducem deficitul bugetar la aproape  3% din PIB și în 2018, ca în 2017, cu toate că nu este necesar pentru creșterea economică deja accelerată, în loc să facem, după model german, economii în vremuri bune ca să avem ce cheltui când vin norii.

Problema este că susținerea care se dă astăzi celei de-a treia puteri în stat este insuficient meritată. Prea puțin s-a recuperat și prea puțini au fost întrebați despre sutele de miliarde de euro care au fost devalizate după 1990, despre activele trecute nu știe nimeni cum direct în mâinile celor care au moștenit puterea de la înaintașii lor dinainte de ’89, foști secretari de partid, miniștri sau ideologi ai regimului. Oare cum se întâlnesc astăzi în piața Obor ca vecini de proprietăți comerciale doi gineri ai unor foști miniștri în guverne de dinainte de ’89? Întâmplător?

Unde sunt anchetele privind devalizarea Bancorex? De ce, dacă s-a spus că Oltchim a fost furată, nimeni nu este întrebat astăzi ce s-a întâmplat cu sutele de milioane de euro credite care au dispărut în așa-zisa sa retehnologizare?

Cu un sistem puternic de oprire a abuzurilor bine construit încă din anii ‘90, cu oameni de elită în structurile ne­ce­sare și nu haite de partid, România ar fi avut astăzi un PIB de 1.000 mld. euro, nu de 200 mld. euro, și un salariu minim de 1.000 de euro pe lună. Un PIB așa cum resursele sale natu­ra­le unice în Europa de Est și înzestrarea poporului român îl cer.

Crește astăzi un sentiment de impunitate pentru cei care și-au împărțit pur și simplu activele după 1990 fără să dea socoteală în fața nimănui. Dar o linie se va trage.

Nu poate merge la infinit amețeala oamenilor. Istoricul Bogdan Bucur spunea recent la ZF Live cum fruntași ai românilor din Transilvania transmiteau mesaje de sprijin necondiționat către puterea de la Viena în anii 1914-1918, înainte de Unire. Cine putea ști, spune istoricul Bogdan Bucur, că peste puțin timp va cădea Imperiul Austro-Ungar? Cine putea ști în 1989 că va cădea regimul de atunci?

Cine putea ști în anii ’30 că vor urma naționalizările și desființarea proprietății private, care au dus țara înapoi cu o sută de ani?

În urmă cu 28 de ani, în aceste zile se năștea o altă Românie, a libertății. Nici o altă țară din est, în afară de Bulgaria, nu a mai experimentat apoi căderile economice suferite de România. Astăzi, privind retrospectiv, se vede că slăbiciunea instituțională a fost sursa primă a haosului din relațiile economice între întreprinderi, a inflației de 300% pe an și a pierderii de milioane de locuri de muncă. Fără o forță deasupra, fără o legislație coerentă și protecția activelor de la devalizare, capitalul local a fost distrus.

La o populație de 20 de milioane de locuitori, dublă față de cea a Cehiei sau Ungariei, avem astăzi doar 4,8 milioane de salariați, mai puțini decât în cele două țări, pentru că țesutul industrial al României se reface cu greu.

Fără legi bune și instituții de control puternice, toată creșterea economică pe care o traversează în acești ani România se va risipi, se pierde printre degete.

Când aloci în fiecare an pentru sănătate cu 20% mai mult, dublezi bugetele pentru medicamente și materiale sanitare o dată la patru ani și totuși oamenii fug de sistemul medical public, înseamnă că cei care conduc astăzi spitalele și primăriile se simt deasupra legii, exact ca și cei care conduceau întreprinderile de stat, industriale sau agricole, în anii ’90 și cei care și le-au însușit apoi în mod fraudulos.

PIB-ul fără țară. Poți să crești economia și cu 10% pe an și să ai la dispoziție și 40%, și 50% venituri bugetare în PIB, nu 31% cât strânge acum România. Dacă nu există control puternic asupra celor mandatați să cheltuie banul public, nu vom avea în continuare nici șosele, nici școli și nici spitale. Acum nu fac decât să își netezească drumul.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Sorin Pâslaru