O rată de absorbție a fondurilor europene de 95% în actualul cadru financiar multianual ar duce la o rată de creștere a PIB potențial în 2022 mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale, respectiv în jurul valorii de 5% anual, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu la conferința „Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar?”.El a citat estimările Fondului Monetar Internațional, potrivit cărora efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale și de investiții asupra creșterii PIB pentru perioada 2007-2016 s-a situat între 1,2 pp și 1,6 pp din PIB.
”Parcursul european al României s-a reflectat în creșterea PIB pe locuitor față de media Uniunii Europene de la 39,3% în 2006 la 58,2% în 2016, ceea ce ne îndreptățește să considerăm că procesul de convergență reală a economiei românești în cadrul Uniunii a fost, și este ȋncă, o poveste de succes. Creșterea nivelului de trai a fost evidentă, chiar dacă nu s-a manifestat atât de rapid pe cât ne-am fi dorit”,a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a adăugat că România trebuie să își dorească ȋnsă o creștere sustenabilă, sănătoasă, care să nu determine acumularea de riscuri, dezechilibre, tensiuni și dureroase, dar inevitabile, corecții ȋn viitor. ”Pentru aceasta este nevoie să ne orientăm spre o creștere calitativă și nu doar cantitativă, care să determine inclusiv o convergență a structurilor de producție și a dotării cu infrastructura, nu doar a veniturilor”.
Din perspectivă macroeconomică, atragerea fondurilor europene reprezintă o formulă dezirabilă pentru finanțarea deficitului de cont curent, influențând astfel stabilitatea întregii economii, a sistemului financiar bancar, a cursului de schimb. O importanță sporită o reprezintă faptul că aceste fonduri nerambursabile sunt o sursă de finanțare a deficitului de cont curent care nu generează datorie, acționând pe două canale:
· Pe de o parte, contribuie la restrângerea deficitului de cont curent prin intermediul intrărilor din balanța veniturilor. În perioada 2007-2017, România a înregistrat în medie un deficit de cont curent de 4,7% din PIB. În lipsa fondurilor europene, valoare medie a deficitului de cont curent ar fi fost probabil in jur de 6,3% din PIB. Implicit și necesarul de finanțare ar fi fost mai ridicat.
· Pe de altă parte, transferurile de capital adresate economiei naționale, preponderent fonduri structurale și de investiții, finanțează în mod direct deficitul. În perioada 2007-2017, finanțarea deficitului de cont curent a fost în medie acoperită de fonduri structurale și de investiții în valoare de 1,3% din PIB nominal. Lipsa acestor fonduri, ar fi fost necesară identificarea unor surse alternative de finanțare și creșterea datoriei externe. Experiența cadrului financiar multianual anterior ne-a arătat că există o curbă de învățare în procesul de absorbție a fondurilor europene. Din acest punct de vedere, sunt premise să credem că, pentru actualul cadru financiar multianual 2014-2020, absorbția fondurilor europene va accelera anul acesta.
0 comments :
Trimiteți un comentariu